ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5042/2023

Circumstanțele cauzei. 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 01.03.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Comisia de Adulți pentru Dizabilități Botoșani, Consiliul Județean Botoșani și Departamentul de Dizabilități pentru Copii Botoșani, a solicitat: - "Banii" de când i s-a făcut dosarul din decembrie 2019; - "Banii" ce i se cuveneau de la școli din impozit și CNAS, de la Școlile gimnaziale Mitoc (Prut) și Liceul din Dorohoi; - Despăgubiri morale și materiale în sumă de un miliard RON, din care jumătate vor fi donați unui Cămin - Azil de bătrâni. - Să i se acorde gradul II sau I nerevizuibil de handicap. Pârâtul B., prin Sindicatul "Impact" Botoșani, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată. De asemenea, a invocat excepția lipsei plângerii prealabile și a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă. Pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani - Consiliul Județean Botoșani, a formulat întâmpinare în numele Consiliului Județean, a Președintelui Consiliului Județean și a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu grad de handicap, solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă, iar, pe fondul cauzei, respingerea acesteia ca neîntemeiată. Pe cale de excepție a invocat lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Județean Botoșani. Pârâtul a invocat și excepția lipsei calității procesuale a Președintelui Consiliului Județean și excepția prematurității cererii formulată de reclamantul A.. Prin sentința nr. 417, din data de 20.10.2021, Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui Consiliului Județean Botoșani și a Consiliului Județean Botoșani și, în consecință, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acești pârâți ca inadmisibilă. A respins excepția lipsei plângerii prealabile. A admis excepția inadmisibilității și a respins acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte în Grad de Handicap Botoșani, B. din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, prin Sindicatul Impact Botoșani și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani. 1.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., arătând că prima instanță a pronunțat o soluție greșită deoarece nu i s-a acordat gradul de handicap la care este îndreptățit. La termenul din data de 4.04.2022, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a invocat - din oficiu - excepția nemotivării recursului. 2. Hotărârea pronunțată în recurs Prin decizia nr. 339 din 04 aprilie 2022, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția nulității recursului, a anulat ca nemotivat recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 417 din data de 2010.2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal, intimați fiind pârâții Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte în Grad de Handicap Botoșani, Consiliului Județean Botoșani, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, B. din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani prin Sindicatul Impact Botoșani și Președintele Consiliului Județean Botoșani, Municipiul Botoșani.

Recursul exercitat împotriva deciziei pronunțate în recurs Împotriva deciziei nr. 339 din 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A..

Apărările formulate în cauză Intimatul - pârât Consiliul Județean Botoșani a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin intermediul căreia a invocat excepția inadmisibilității căii de atac.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității cererii de recurs, excepție invocată de intimatul - pârât Consiliul Județean Botoșani prin întâmpinarea formulată în cauză, Înalta Curte apreciază că excepția este întemeiată, urmând să constate inadmisibilitatea recursului pârâtului, în considerarea argumentelor ce succed. Obiectul cererii de recurs de față îl reprezintă decizia nr. 339 din 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal. Prin decizia menționată, instanța învestită cu soluționarea unui recurs, a admis excepția nulității recursului, a anulat ca nemotivat recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 417 din data de 2010.2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal, intimați fiind pârâții Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte în Grad de Handicap Botoșani, Consiliului Județean Botoșani, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, B. din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani prin Sindicatul Impact Botoșani și Președintele Consiliului Județean Botoșani, Municipiul Botoșani. Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este cel al legalității căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, și nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal. În conformitate cu art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Astfel, C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare și extraordinare care pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești, în cuprinsul art. 457 alin. (1) prevăzându-se că: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar conform art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Din cuprinsul textelor de lege enunțate supra rezultă, așa cum s-a arătat în precedent, că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care legea specială aplicabilă sau C. proc. civ. nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. În cauza de față, reclamantul A. a declarat recurs împotriva unei decizii pronunțate în calea extraordinară de atac a recursului. În acest context procedural, Înalta Curte constată că decizia este definitivă, iar recursul promovat de reclamant împotriva acesteia este inadmisibil, hotărârea atacată nefiind susceptibilă de recurs în sensul dispozițiilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora: "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului". Totodată, se reține că prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că "(…..) sunt supuse recursului acele hotărâri judecătorești expres prevăzute de lege, iar o hotărâre judecătorească poate fi atacată numai cu acele căi de atac care sunt prevăzute de lege. Mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția presupun și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, putând stabili, prin lege, procedura de judecată. Totodată, art. 129 din Constituție prevede posibilitatea exercitării căilor de atac în condițiile legii, ceea ce nu implică obligativitatea stabilirii unor căi de atac împotriva tuturor actelor îndeplinite de judecător în cursul procesului, ci libera exercitare de către părțile interesate și Ministerul Public a căilor de atac prevăzute de lege" (Decizia nr. 569 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 913 din 16 decembrie 2014, parag. 24). Față de cele ce preced, Înalta Curte constată că decizia nr. 339 din 04 aprilie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ce formează obiectul prezentului demers judiciar, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind incident principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., în aplicarea căruia va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-pârât Consiliul Județean Botoșani prin întâmpinarea formulată în cauză, și va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamant.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs. În virtutea argumentelor expuse la pct. 5 din prezenta decizie, în temeiul art. 508 alin. (4) coroborat cu art. 457 alin. (1) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca inadmisibil.