ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4890/2023

Ședința publică din data de 27 octombrie 2023

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/2022 la data de 28.02.2022 reclamantul A. a solicitat, in contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii a Municipiului București, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, anularea deciziei nr. R175565/20.01.2022, obligarea pârâtelor să emită protocoalele prevăzute de dispozițiile art. 77 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, obligarea pârâtelor să stabilească drepturile de pensie, pentru contribuția la sistemul de pensii realizată după data pensionării, în condițiile protocoalelor încheiate între entitățile implicate, raportat la art. 77 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, plata daunelor morale în suma de 30.000 RON; în subsidiar, a solicitat obligarea Casei de Pensii a Municipiului București la restituirea sumelor de bani reținute pentru contribuția la sistemul de pensii publice, după data pensionării din sistemul militar, actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală aferentă, până la data plății efective.

Prin încheierea din data de 04.05.2022, pronunțată in dosarul nr. x/2022, instanța a dispus disjungerea capătului 2 de cerere prin care s-a solicitat obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne și Casei de Pensii a Municipiului București să emită protocoalele prevăzute de dispozițiile art. 77 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat și constituirea un nou dosar, având ca obiect pretențiile respective, fiind format dosarul nr. x/2022.

Prin încheierea din data de 04.05.2022, pronunțată in dosarul nr. x/2022, instanța a admis excepția necompetentei funcționale a secției a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a Tribunalului București și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamant privind obligarea Casei de Pensii a Municipiului București și Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la emiterea protocoalelor prevăzute de art. 77 din Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, în favoarea secției a II-a contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București.

În urma declinării cauzei, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal la data de 07.12.2021 sub nr. x/2022*.

Prin sentința civilă nr. 4079/28.07.2022 Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de interes invocată de instanță din oficiu și a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Casa de Pensii a Municipiului București și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind lipsită de interes.

Împotriva soluției tribunalului a formulat cerere de recurs reclamantul A. solicitând admiterea recursului, schimbarea în tot a hotărârii recurate și, rejudecând cauza, a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată, respectiv obligarea pârâtelor să emită protocoalele prin care să stabilească condițiile în care pensionarii militari care realizează stagii de cotizare, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii ori în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii. În cadrul acestei căi de atac a fost invocată și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Cu ocazia pronunțării deciziei nr. 1191 de la data 4 mai 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României și a respins recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 4079/28.07.2022, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE și intimata-pârâtă CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, ca nefondat.

Împotriva deciziei civile nr. 1191 de la data de 4 mai 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de recurs reclamatul A., cu privire la soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 din Legea nr. 223/2015.

În motivarea recursului, s-a arătat că cererea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă, deoarece norma criticată face parte dintr-o lege sau dintr-o ordonanță care are legătură cu cauza de față, iar excepția a fost invocată într-o cauză care se află pendinte pe rolul instanței judecătorești.

În drept, a invocat Legea nr. 47/1992.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 10.07.2023 intimata - pârâtă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

În dezvoltarea apărărilor, intimata-pârâtă a arătat că recurentul-reclamant nu a motivat calea de atac pe care a formulat-o, nefiind suficient a menționa că soluția asupra cererii de sesizare este nelegală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul-reclamant este nemotivat.

Înalta Curte urmează a analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului în condițiile art. 499 C. proc. civ.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din susținerile recurentului-reclamant A., prin comparație cu argumentația expusă în fața Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, rezultă că aceasta a reluat cu caracter general condițiile de admisibilitate ale sesizării Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, fără a aduce nicio critică de nelegalitate deciziei atacate, care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului art. 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate hotărârii recurate, respectiv o minimă argumentare a criticii de nelegalitate.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale de drept procesual sau de drept material pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Or, simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația atât să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute în mod expres și limitativ de lege, cât și să dezvolte criticile sale de nelegalitate prin prisma acelui motiv de casare/nelegalitate.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită legal doar cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, raportat la motivele de casare/nelegalitate expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În sfârșit, Înalta Curte arată că potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. recursul este nul în cazul în care criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

Recurentul-reclamant nu a dezvoltat nicio critică susceptibilă de a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea hotărârii recurate.

După cum s-a arătat în precedent, susținerile din cererea de recurs constau în referiri succinte și cu caracter general la condițiile de admisibilitate ale sesizării Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, care nu pot fi asimilate cu îndeplinirea cerinței de motivare a recursului.

În concret, Curtea de Apel București și-a argumentat soluția pronunțată arătând, în esență, că dispozițiile vizate de excepția de neconstituționalitate nu au constituit temei al soluționării cauzei de către prima instanță, ipoteză în care nu poate fi reținută ca fiind îndeplinită condiția existenței legăturii între excepția invocată și modul de soluționare a cererii, respectiv că dispozițiile vizate de excepția de neconstituționalitate nu pot constitui nici temei al soluționării cauzei în etapa recursului, calea de atac fiind limitată exclusiv la aspectele judecate de prima instanță; în raport de aceste elemente, Curtea de Apel București a constatat că în cauză nu este îndeplinită condiția existenței legăturii între excepția invocată și soluționarea cauzei, astfel că cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 alin. (1) ultima teză din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost respinsă ca inadmisibilă.

Cu toate acestea, recurentul-reclamant s-a limitat să afirme prin cererea de recurs că «excepția a fost ridicată în fața instanțelor judecătorești, se referă la neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei», respectiv «Curtea Constituțională nu a constatat printr-o decizie anterioară neconstituționalitatea prevederilor art. 77 alin. (1) ultima teză din Legea nr. 223/2015».

Or, prin hotărârea recurată, Curtea de Apel București nu a reținut ca fiind cauză a soluției de inadmisibilitate nici aspectul referitor la invocarea excepției în fața unei instanțe judecătorești, nici aspectul privind obiectul excepției în discuție și nici aspectul referitor la jurisprudența anterioară a Curții Constituționale, ci a conchis că nu exista nicio legătură cu soluționarea cauzei, argumentându-și constatarea atât sub aspectul judecății în primă instanță, cât și al judecării recursului.

În ciuda dezvoltării argumentative a Curții de Apel București, recurentul-reclamant nu a prezentat un raționament critic față de considerentele deciziei recurate, ci s-a limitat la afirmația generală că excepția de neconstituționalitate «are legătură cu soluționarea cauzei».

Or, o asemenea neregularitate a cererii de recurs este sancționată de lege cu nulitatea căii de atac formulate.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a constata nulitatea recursului declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1191 din 04 mai 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată de intimata.

Constată nul pentru nemotivare recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1191 din 04 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.