ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4877/2023

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Arad la data de 23 decembrie 2022, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtii Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor Publice, pe fond, a solicitat obligarea pârâților de a plăti, respectiv de a finanța plata sumei reținută nelegal din pensie ca urmare a calculării și reținerii contribuției la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS), în procent de 10% aplicat asupra valorii care depășește limita de 4.000 RON brut, actualizată cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare, începând de la data reținerii nelegale și până la data plății efective.

Pe cale de excepție, în temeiul art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004, reclamantul a solicitat sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f)

2

)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a ind. l)], pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 3- a capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii"], pct. 16 [cu referire la art. 157

3

], pct. 17 [cu referire la sintagma "precum și al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al titlului V "Contribuții sociale obligatorii"], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)

2

), alin. (5) în privința trimiterii la art. 157

3

și alin. (7) ind. l] și pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)

2

)] și art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13,16, 18 în privința alin. (1) și (5) ale art. 168 și pct. 19] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 47 alin. (1) și (2), art. 56 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4) și (6), art. 124 alin. (3), art. 139 alin. (1), art. 147 alin. (4) din Constituția României.

Prin încheierea din data de 04.04.2023, pronunțată de completul de judecată specializat în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad, s-a admis excepția necompetenței materiale procesuale a completului de judecată specializat în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale, din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad și, în consecință, s-a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor și Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de contencios administrativ și fiscal din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad.

2.1. Prin sentința civilă nr. 517 din 30 mai 2023, Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a constatat necompetența materială a Tribunalului Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de a judeca prezenta cauză și a declinat dosarul privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor Publice având ca obiect restituirea sumelor reținute din pensia reclamanților și sesizarea, în condițiile art. 9 din Legea 554/2004 a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. XXIV și art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021, Curții de apel Timișoara.

În motivarea acestei soluții, raportându-se la rangul central al autorității pârâte față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri și la împrejurarea că se solicită să se constate că vătămarea este cauzată printr-o ordonanță a Guvernului, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine curții de apel.

2.2. Prin sentința civilă nr. 491 din 21 septembrie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamante în favoarea Tribunalului Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a sesizat Înalta Curte de Casație si Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Timișoara s-a raportat la obiectul cauzei deduse judecății, reținând că acesta constă în pretenția reclamantului de restituire a contribuției la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), care este una din contribuțiile obligatorii reglementate de Titlul vechiul Codul fiscal (Legea nr. 227/2015).

Așadar, litigiul nu privește dreptul la pensie, ci o obligație care prin natura ei este fiscală, deoarece presupune o plată fără contraprestație directă și imediată la FNUASS. Este adevărat că îndeplinirea acestei obligații diminuează cuantumul pensiei, dar dreptul la pensie ca atare nu face obiectul discuției (altfel spus, el nu este litigios), litigiul privind o contribuție, în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește valoarea prejudiciului pretins de reclamant, instanța a constatat că acesta nu l-a cuantificat exact, dar a indicat că reprezintă contravaloarea actualizată a contribuției pentru asigurări sociale de sănătate în procent de 10% pentru partea ce depășește suma lunară de 4.000 RON, calculată pentru anul 2022, sumă care în mod evident nu poate depăși valoarea de 3.000.000 RON, întrucât nici cumulul pensiei încasate de reclamant în cursul anului 2022 nu depășește această sumă.

Având în vedere că în speță este vorba despre un litigiu ce vizează o contribuție reglementată de Codul fiscal cu o valoare de până la 3.000.000 RON, Curtea a concluzionat că revine Tribunalului Arad, secția de contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a litigiului, ca instanță de la domiciliul reclamantului.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat acordarea de despăgubiri constând în restituirea sumelor reținute din pensia lunară, potrivit O.U.G. nr. 130/2021, cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, susținând existența unei vătămări cauzate prin punerea în aplicare a prevederilor acestui act normativ, față de care a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV pct. 11-14, 16-19 și art. XXV alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 130/2021.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei stabilindu-se în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborate cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată, "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță, (…), (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

În ceea ce privește determinarea instanței competente material să soluționeze în fond un litigiu de contencios administrativ, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, și în jurisprudența secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mod constant și unitar, s-a reținut că dispozițiile respective prevăd două criterii distincte, după cum urmează:

- criteriul rangului autorității emitente, conform căruia, în cazul litigiilor având ca obiect un act administrativ, competența materială este stabilită în favoarea curții de apel sau a tribunalului, după cum actul a fost emis de o autoritate centrală sau locală;

- criteriul valoric, conform căruia, în cazul litigiilor având ca obiect un act administrativ fiscal care privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, competența este stabilită în funcție de criteriul valoric, fără a mai fi avut în vedere criteriul rangului autorității emitente.

Raportat la scopul urmărit prin introducerea acțiunii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii constând în obligarea autorităților pârâte (autorități publice centrale) la plata de despăgubiri, Înalta Curte constată că, în speță, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, conform art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul.

Astfel, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reține, potrivit dovezilor de la dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Timișoara, motiv pentru care constată că această instanță este competentă material și teritorial să soluționeze cauza în fond.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor Publice în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 26 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.