ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5105/2023

Ședința publică din data de 7 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 22.12.2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor și Casa Sectorială de Pensii a MAI., a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâților de a plăti, respectiv a finanța plata sumei reținută nelegal din pensie cu titlu de contribuție la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10% aplicat asupra valorii care depășește limita de 4.000 RON începând de la data reținerii nelegale și până la plata efectivă; în temeiul art. 29 alin. (1) și (3) din Legea 47/1992 coroborat cu art. 9 alin. (1) - (5) din Legea 554/2004, să dispună sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. XXIV pct. 11 - 14; 16-20 și art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1), art. 44 alin. (1) și (2), art. 56 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4) și (6), art. 124 alin. (3), art. 139 alin. (1). art. 147 alin. (4) din Constituția României.

Prin încheierea din data de 21.03.2023, s-a admis excepția necompetenței materiale procesuale a completului de judecată specializat în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale, din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad și, în consecință, s-a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de contencios administrativ și fiscal din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad.

2.1. Prin sentința civilă nr. 561 din data de 30 mai 2023, Tribunalul Arad, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a constatat necompetența materială a acestei instanțe de a judeca prezenta cauză și a declinat soluționarea dosarului privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor, având ca obiect restituirea sumelor reținute din pensia reclamanților și sesizarea, în condițiile art. 9 din Legea 554/2004 a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. XXIV și art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021, în favoarea Curții de apel Timișoara.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Arad a reținut că, în raport de temeiul cererii de chemare în judecată, respectiv art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004, de calitatea pârâților de autorități publice centrale și de prevederile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, Curtea de Apel Timișoara este competentă să soluționeze cauza dedusă judecății.

2.2. Prin sentința civilă nr. 535 din data de 27.09.2023, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Finanțelor, având ca obiect pretenții, în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad.

Constatând ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Timișoara și Tribunalul Arad, a dispus suspendarea judecății cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Timișoara a reținut că, deși reclamantul a invocat dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 și excepția de neconstituționalitatea a art. XXIV pct. 11 - 14, 16-20 și art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021, demersul său are la bază un raport juridic specific asigurărilor sociale, reclamantul solicitând, de la autoritatea obligată la plata pensiei, restituirea sumelor reținute de aceasta din pensia lunară.

Or, simpla invocare a unei excepții de neconstituționalitate și eventual invocarea ca temei juridic a art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu transformă un litigiu de altă natură (civilă, de dreptul muncii, penală etc.) într-unul de contencios administrativ.

În cauza de față nu se solicită despăgubiri de la Guvernul României, nici anularea unui act administrativ, nici obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative, ci restituirea, de către plătitorul pensiei, a sumelor de bani cu care a fost diminuată pensia acestuia pe parcursul anului 2022.

Prin urmare, litigiul de față vizează dreptul la pensie iar competența revine completurilor specializate în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției de a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad, în circumscripția căruia își are domiciliul reclamantul.

Chiar dacă s-ar aprecia că litigiul de față are natură contencios administrativă (prin aceea că sumele au fost reținute și virate la bugetul de stat cu titlu de CASS), competența ar reveni tot Tribunalului Arad (însă completelor specializate în contencios administrativ și fiscal), potrivit criteriului valoric, dat fiind că obiectul cauzei este evaluabil în bani și se situează sub pragul valoric de 3.000.000 RON, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. În raport de aceste dispoziții, în cauză nu are relevanță că pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne este organizată și funcționează la nivel central, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 operând cu două criterii distincte, cel valoric, în cazul taxelor, impozitelor, contribuțiilor, respectiv cel al rangului autorității, în cazul celorlalte tipuri de litigii.

II. Decizia Înaltei Curți pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că obiectul cererii introductive îl reprezintă acordarea de despăgubiri de către pârâtul Guvernul României, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, prin care s-au modificat dispozițiile art. 155 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, după cum urmează:

"13. La articolul 155 alin. (1), după lit. a) se introduce o nouă literă, litera a1) cu următorul cuprins: venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 RON."

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Având în vedere dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv poziționarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală), Înalta Curtea constată că, în speță, este determinant criteriul rangului central al autorităților pârâte (Ministerul Finanțelor și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne) față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri, în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale.

Prin urmare, în raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform dovezilor de la dosar reclamantul având domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Timișoara, Înalta Curte reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 7 noiembrie 2023.