ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4106/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4106/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 26 septembrie 2023
Asupra conflictului negativ de competență de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 30.12.2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei reținută nelegal din pensie cu titlu de contribuție la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS) în procent de 10% aplicat asupra valorii care depășește limita de 4000 RON din cuantumul pensiei brute, suma actualizată cu indicele de inflație și dobânda penalizatoare, începând de la data reținerii nelegale și până la data plății efective.
În temeiul art. 29, alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 9 alin. (1) - (5) din Legea nr. 554/2004 republicată, solicită sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XXIV pct. 11-14, 16-20 și art. XXV din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri bugetar-fiscale, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în M.O. nr. 1202/18.12.2021, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1)t art. 44 alin. (1) și (2), art. 56 alin. (2), art. 61 alin. (1), art. 115 alin. (4) și (6), art. 124 alin. (3), art. 139 alin. (1), art. 147 alin. (4) din Constituția României.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ, cu completările și modificările ulterioare.
Prin încheierea din data de 21.03.2023, s-a admis excepția necompetenței materiale procesuale a completului de judecată specializat în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale, din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad și, în consecință, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de contencios administrativ și fiscal din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 503/30.05.2023, pronunțată de completul de judecată specializat în soluționarea cauzelor de contencios administrativ și fiscal din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul urmărește recuperarea sumei plătite din pensia sa începând cu luna ianuarie 2022 cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuției de 10 % din partea ce depășește suma lunară de 4000 RON, cu aplicarea de actualizări și a dobânzii legale aferente, sumă ce a fost reținută potrivit prevederilor art. 153 alin. (1) litera f2) și art. 155 alin. (1) litera a1) din Codul fiscal, așa cum au fost introduse de punctele 11 și 13 ale art. XXIV din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 130/2021, că obiectul principal al judecății îl reprezintă contestarea măsurilor dispuse printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului României, că sunt incidente dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și că cererea reclamantului reprezintă o cerere de acordare a unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor de Interne, care în executarea dispozițiilor O.U.G. nr. 130/2021 a efectuat plata pensiei prin emiterea unei decizii de pensionare în care a utilizat plafonarea introdusă prin noul act normativ, fiind incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, întrucât calitatea de pârât o are o autoritate publică centrală, împrejurare ce atrage competența de judecată a curții de apel.
2.2. Prin sentința civilă nr. 418 din data de 31 iulie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale a Tribunalului Arad.
Constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Timișoara a reținut că, chiar dacă reclamantul a invocat dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 și excepția de neconstituționalitatea a dispozițiilor mai sus enunțate, (constatate deja de Curtea Constituțională ca fiind neconstituționale), demersul său are la bază un raport juridic specific asigurărilor sociale, reclamantul solicitând, de la autoritatea obligată la plata pensiei, restituirea sumelor reținute de aceasta din pensia lunară.
Că legiuitorul nu a înțeles să extindă sfera de competență a instanțelor de contencios administrativ prin procedura reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004 rezultă din chiar cuprinsul acestui articol care, la alin. (5) enumeră posibilele obiecte de acțiuni formulate în baza acestei proceduri, respectiv despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative.
În cauza de față nu se solicită despăgubiri de la Guvernul României, nici anularea unui act administrativ, nici obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative, ci restituirea, de către plătitorul pensiei, a sumelor de bani cu care a fost diminuată pensia acestuia pe parcursul anului 2022.
Totodată, chiar dacă s-ar aprecia că litigiul de față are natură contencios administrativă (prin aceea că sumele au fost reținute și virate la bugetul de stat cu titlu de CASS), competența ar reveni tot Tribunalului Arad (însă completelor specializate în contencios administrativ și fiscal), potrivit criteriului valoric, dat fiind că obiectul cauzei este evaluabil în bani și se situează sub pragul valoric de 3.000.000 RON, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din legea nr. 554/2004.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (1), (13)4 și 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente pricinii.
Potrivit art. 9 din Legea nr. 554/2004, "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. (2) Instanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond. (3) După pronunțarea Curții Constituționale, instanța de contencios administrativ repune cauza pe rol și dă termen, cu citarea părților. Dacă ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei; în caz contrar, acțiunea se respinge ca inadmisibilă. (4) În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."
Înalta Curte observă că cererea reclamantului este grefată pe dispozițiile art. 9 din lege, având ca acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin O.U.G. nr. 130/2021, constând în plata sumei reținută nelegal din pensie cu titlu de contribuție la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS) în procent de 10% aplicat asupra valorii care depășește limita de 4000 RON din cuantumul pensiei brute, suma actualizată cu indicele de inflație și dobânda penalizatoare, începând de la data reținerii nelegale și până la data plății efective.
Potrivit art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
12.) La articolul 154 alin. (1), lit. h) se modifică și va avea următorul cuprins:
"h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv, precum și pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;".
13.) La articolul 155 alin. (1), după lit. a) se introduce o nouă literă, litera a1) cu următorul cuprins: "a1) venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 RON;".
Prin Decizia nr. 650/2022, publicată în M. Of. nr. 1.262 din 28 decembrie 2022, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"] si pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a1)] din O.U.G 130/2021 sunt neconstituționale.
Art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, definește creanța fiscală principală ca fiind "dreptul la perceperea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, precum și dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate și la rambursarea sumelor cuvenite, în situațiile și condițiile prevăzute de lege".
La rândul sau, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare prevede:
"Contribuțiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul cod sunt următoarele: a) contribuțiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat; b) contribuția de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; c) contribuția asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat."
Astfel, Înalta Curte constată că finalitatea urmărită de reclamanți prin prezentul demers judiciar este aceea de a obține restituirea unor sume reținute în temeiul dispozițiilor art. XXIV pct. 12 si 13 din O.U.G. nr. 130/2021 cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, contribuții ce sunt incluse în mod expres, prin dispozițiile art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală în categoria creanțelor fiscale principale.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Din interpretarea dispozițiilor anterior menționate, rezultă că se instituie două criterii în funcție de care se stabilește competența instanțelor de contencios administrativ și fiscal.
Un prim astfel de criteriu, general, îl constituie criteriul rangului emitentului actului administrativ contestat.
Un al doilea criteriu, aplicabil în cauzele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, îl constituie valoarea obiectului litigiului.
Aceste criterii nu se aplică simultan, ci ori de câte ori litigiul dedus judecății privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora competența materială a instanțelor de contencios administrativ se stabilește în funcție de valoarea obiectului litigiului, fără a avea vreo relevanță sub aspectul competenței materiale rangul emitentului actului.
Având în vedere că obiectul cauzei se întemeiază pe dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 și privește plata unor contribuții de asigurări sociale de sănătate, așadar a unor creanțe fiscale în cuantum total de până la 3.000.000 de RON, Înalta Curtea constată că, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) din legea contenciosului administrativ, competența materială în soluționarea cauzei aparține tribunalului, secția de contencios administrativ.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în primă instanță, în favoarea Tribunalului Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.
Definitivă.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 26 septembrie 2023.