ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4292/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4292/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 4 octombrie 2023
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 2 aprilie 2021, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și Cercetării, a solicitat obligarea pârâtului să-i comunice răspunsul la petiția din data de 1.02.2021 și ordinul ministrului, anexă la Ordinul nr. 4129/12.07.2001 privind confirmarea acordării gradației de merit în 2001 defunctei sale soții, B., fostă profesoară de limba franceză.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 1612 din data de 9 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității cererii, a calificat excepția lipsei de obiect a cererii invocată de pârât ca fiind o apărare de fond și a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației și Cercetării, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile nr. 1612 din data de 9 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecarea cauzei, obligarea pârâtului Ministerul Educației la validarea gradației de merit acordate profesoarei B. prin hotărârea Consiliului de Administrare a Inspectoratului Școlar Teleorman și la emiterea unei anexe la Ordinul Ministrului nr. 4129/12.07.2001, în care să fie nominalizată soția reclamantului, ca titulară a drepturilor conferite de această gradație de merit.
În motivarea recursului, arată că instanța în mod greșit a admis excepția lipsei obiectului cererii pe care autoritatea pârâtă a invocat-o. De asemenea, instanța nu a observat că adresa de răspuns nr. x/25.05.2021 a Ministerului Educației nu a fost însoțită de copii ale documentelor solicitate de către reclamat.
Din aceste motive, solicită rejudecarea cauzei, urmând să se constate că soția sa decedată, B., a fost beneficiara gradației de merit acordate prin concurs în anul 2001, regăsindu-se în lista propunerilor Inspectoratului Școlar al județului Teleorman aprobată la 13.04.2001.
Consiliul de Administrație al Inspectoratului școlar județeanTeleorman, în ședința din 21.06.2001, a hotărât aprobarea unei liste de numai 128 de beneficiari ai gradației, alcătuită însă aleatoriu, fără reanalizarea după criterii obiective a listei inițiale de 182 profesori, întocmită la 13.04.2001. Soția recurentului-reclamant, B. nu s-a mai regăsit în lista restrânsă, fiind victima unei discriminări.
Deși alte persoane aflate în situații similare au fost înscrise în anii următori pentru acordarea gradației de merit, ca o recunoaștere publică a profesionalismului lor, B. nu a obținut această gradație nici în perioada următoare, fiind victima unei a doua discriminări, deși a fost informată că este un drept legal obținut, care nu a fost retras, ci doar s-a prorogat data acordării drepturilor salariale cuvenite.
Gradația de merit este un bun și poate fi revendicat oricând, nu numai de către titularul dreptului, ci și de către succesorii în drepturi ai acestuia.
Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Educației a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În susținerea excepției nulității recursului, arată că deși recurentul își întemeiază cererea pe art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., criticile pe care le formulează vizează temeinicia hotărârii, aspecte care nu pot fi invocate pe calea recursului.
Motivarea în drept a recursului nu înseamnă doar indicarea evazivă a unui motiv de recurs, ci încadrarea efectivă a motivelor de recurs în punctele art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.
Pe fondul recursului, cu precizarea că excepția lipsei de obiect pe care a invocat-o prin întâmpinare a fost calificată de instanța de fond ca apărare de fond, arată că, așa cum s-a reținut prin sentință, a răspuns petiției reclamantului cu adresa nr. x/25.05.2021, însoțită de copii ale documentelor solicitate. Prin urmare, reclamantul s-a plâns fără motiv de lipsa răspunsului, cererea sa fiind în mod corect respinsă, ca neîntemeiată.
Intimatul-pârât reiterează că gradația de merit se acordă numai pentru un procent din numărul posturilor didactice existențe la nivelul fiecărui inspectorat școlar și că Inspectoratul Școlar Județean Teleorman a avut responsabilitatea întocmirii listei nominale pentru acordarea gradației de merit începând cu anul 2001 cu încadrarea în procentul prevăzut de lege. Aceasta a presupus refacerea listei inițiale de 182 de persoane într-una de 128 de persoane beneficiare, printre care nu s-a mai numărat soția reclamantului.
Inspectoratului i-a revenit responsabilitatea nu numai pentru întocmirea listei beneficiarilor gradației, ci și pentru organizarea și desfășurarea concursului prealabil, Ministerul Educației având doar responsabilitatea verificării calculului numărului maxim de gradații de merit ce pot fi acordate într-un an și a validării listelor transmise de inspectoratele școlare.
II. Soluția Înaltei Curți asupra cererii de recurs
Analizând cu prioritate excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte o va respinge ca neîntemeiată, constatând că recurentul-reclamant a formulat o critică de nelegalitate la adresa sentinței care poate fi încadrată în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Aceasta se referă la greșita aplicare a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în contextul reținerii comunicării unui răspuns la petiția adresată de reclamant Ministerului Educației, răspuns cuprins în adresa nr. x/25.05.2021.
Recurentul-reclamant susține că instanța de fond a dat în mod nelegal valență apărărilor pârâtului Ministerul Educației care a susținut că a răspuns petiției, câtă vreme adresa menționată nu a fost însoțită de copiile documentelor pe care reclamantul le-a solicitat.
Urmând să analizeze aceste critici din perspectiva cazului de casare anterior enunțat și constatând că indicarea greșită a unui alt caz de casare, respectiv a celui prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nu poate fi sancționată cu nulitatea recursului, Înalta Curte va respinge excepția și va proceda la soluționarea pe fond a recursului, în limitele criticilor de nelegalitate care pot fi decelate din cuprinsul cererii recurentului-reclamant.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare arătat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut prin sentința recurată că reclamantul a adresat autorității pârâte la data de 01.02.2021 o scrisoare/petiție, prin care i-a solicitat să-i comunice ordinul ministrului Educației prin care a fost confirmată gradația de merit acordată soției decedate a reclamantului, pe baza concursului promovat în anul 2001.
Analizând existența/inexistența răspunsului la petiție, instanța a arătat că ministerul a răspuns reclamantului cu adresa nr. x/25.05.2021, comunicându-i motivele pentru care în anul 2001 nu a fost emis pentru soția acestuia ordinul de acordare a gradației de merit, atașând acestui răspuns și documentele care explicitează situația din 2001.
Recurentul-reclamant critică sentința, susținând că instanța în mod greșit a reținut că s-a răspuns petiției, neobservând că adresa anterior menționată n-a fost însoțită de copii ale documentelor pe care reclamantul le-a solicitat.
Înalta Curte constată că prin sentință s-a reținut cu aplicarea corectă a dispozițiilor art. 1 alin. (1), art. 8 alin. (1) și art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu prevederile O.G. nr. 27/2002 că petiția reclamantului a primit un răspuns, prin care Ministerul Educației a dat explicații complete cu privire la situația la care se referă petiția.
Adresa de răspuns nr. x/25.05.2021 nu face referire la anexarea unor documente, însă aspectul reținut greșit - însoțirea adresei de răspuns de unele documente care susțin răspunsul - nu este de natură a constitui un motiv de nelegalitate a hotărârii recurate, întrucât înscrisurile pe care răspunsul menționat se bazează se regăsesc la dosarul cauzei și sunt cunoscute de recurentul-reclamant, fapt care rezultă chiar din petiția adresată Ministerului Educației. În esență, Inspectoratul Școlar Județean Teleorman a transmis Ministerului Educației în luna iunie 2001 lista cu propunerile finale de acordare a gradațiilor de merit, în limitele procentului prevăzut de lege din numărul posturilor didactice din propria rețea școlară, listă în care nu s-a regăsit numele soției reclamantului.
Toate celelalte motive reiterate de recurentul-reclamant nu constituie veritabile critici de nelegalitate a sentinței, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, întrucât se referă la neacordarea gradației de merit soției reclamantului în anul 2001.
Or, obiectul cauzei, așa cum a fost reținut de către instanța de fond și se impune și în cadrul procesual al recursului, nefiind formulate critici din această perspectivă prin cererea de recurs, îl reprezintă cenzurarea lipsei răspunsului la petiția reclamantului din februarie 2021.
Aspectele legate de discriminarea soției reclamantului prin neacordarea gradației de merit, conform listei restrânse întocmite de Inspectoratul Școlar Județean Teleorman în luna iunie 2001, fără aplicarea unor criterii obiective așa cum susține reclamantul, nu reprezintă chestiuni care să poată fi analizate în cadrul procesual de față.
Așa cum a reținut instanța de fond, împrejurarea că reclamantul nu a primit răspunsul dorit, nu echivalează cu lipsa răspunsului la cererea adresată pe cale administrativă.
Pentru considerentele arătate anterior, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția nulității recursului invocată de către intimatul-pârât Ministerul Educației.
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1612 din data de 9 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 4 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.