ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3305/2023

Ședința publică din data de 15 iunie 2023

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2022, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii:

1) anularea Hotărârii nr. 642/22.03.2022 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori;

2) obligarea intimatului Consiliul Superior al Magistraturii, secția de Procurori, conform art. 6 Regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii și al Ministerului Apărării Naționale, să emită o hotărâre prin care să admită cererea sa de transfer la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iași.

În motivarea contestației, partea a arătat faptul că, la data de 06.08.2021, a formulat o cerere de transfer în funcția de procuror militar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iași, cerere care a fost înregistrată sub numărul x/21.03.2022. La data de 22.03.2022, prin Hotărârea nr. 642 Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, cererea de transfer a fost respinsă, întrucât D.I.I.C.O.T. a exprimat un punct de vedere nefavorabil acestui transfer, prin raportare la situația operativă existentă la nivelul județelor Suceava și Botoșani, la competența structurii specializate care este în continuă creștere, precum și la proximitatea celor două județe de zona de conflict din Ucraina, existând o atenție deosebită în ceea ce privește traficul de minori și persoane, traficul de migranți, contrabanda cu armament și materiale explozive, trafic de droguri și substanțe psihoactive, dar și infracțiuni de terorism sau cele care vizează siguranța națională.

Contestatorul a menționat faptul că, la adoptarea soluției cu privire la cererea de transfer, Consiliul Superior al Magistraturii, secția de Procurori a avut în vedere doar avizul nefavorabil exprimat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava, cu ignorarea celorlalte criterii instituite prin art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii și al Ministerului Apărării Naționale privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele sau parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, respectiv vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror, vechimea la instanța sau parchetul de la care provine solicitantul și existența avizului favorabil privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer în activitate.

De asemenea, parte a susținut faptul că volumul său de activitate la parchetul unde își desfășoară în prezent activitatea este diferit de cel consemnat în conținutul avizului nefavorabil. În realitate, are în lucru 143 dosare din care 63 sunt trecute în evidența pasivă a cauzelor cu autori necunoscuți. Cu alte cuvinte, are efectiv în lucru un număr de 80 de dosare din care doar 9 sunt mai vechi de 5 ani.

La fel, nu corespunde realității nici precizarea că situația operativă a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Suceava este una în creștere pentru anul 2022, având în vedere că, în primele 4 luni ale anului 2021, la nivelul acestei structuri specializate s-au înregistrat 89 de dosare penale, iar în primele 4 luni ale anului curent au fost înregistrate 90 de dosare penale.

Contestatorul a apreciat că Hotărârea nr. 642/22.03.2022 este una arbitrară, întrucât motivarea soluției de respingere a cererii de transfer nu a avut în vedere criterii obiective. În plus de aceasta, în sesiunea de transferuri din data de 22.03.2022, s-au aprobat toate cererile de transfer la parchetele militare, cu excepția celei pe care partea a formulat-o, iar din motivarea hotărârilor de admitere rezultă că secția de procurori nu a analizat volumul de activitate al fiecărui procuror, așa cum s-a procedat în cazul său, ci a analizat volumul de activitate al unității de parchet în cadrul căreia procurorul își desfășura activitatea.

Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 102 din 17.10.2022, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

3.1. Considerații generale

După cum s-a precizat la pct. 1 al acestei decizii, contestatorul A. a învestit instanța de contencios administrativ competentă cu cererea de verificare a legalității Hotărârii nr. 642/22.03.2022 prin care secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii i-a respins cererea de transfer de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iași.

În esență, sistematizând criticile prezentate de parte, Înalta Curte reține că actul administrativ unilateral cu caracter individual dedus judecății este contestat sub următoarele aspecte:

(i) motivarea deficitară pe soluția de respingere a cererii de transfer, deoarece nu au fost examinate în concret toate criteriile instituite de Regulamentul comun aplicabil în cauză;

(ii) ierarhizarea nepermisă a criteriilor statuate de dispozițiile a art. 5 alin. (3) din Regulamentul în discuție;

Analizând motivele de nelegalitate ale Hotărârii nr. 642/22.03.2022 emise de secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prezentate în cadrul contestației de față, precum și apărările dezvoltate în întâmpinarea depusă la dosar de către intimat, prin prisma cadrului normativ aplicabil și a documentației care a stat la baza adoptării acestei hotărâri, Înalta Curte reține următoarele:

3.2. Referitor la nerespectarea principiului motivării actului administrativ

Într-adevăr, un act administrativ este motivat atunci când el enunță motivele de fapt și de drept pentru care autorul său îl consideră justificat.

Motivarea reprezintă o condiție generală, aplicabilă oricărui act administrativ.

Altfel spus, motivarea este o condiție de legalitate externă a actului, care face obiectul unei aprecieri in concreto, după natura acestuia și contextul adoptării sale. Obiectivul său este prezentarea într-un mod clar și neechivoc a raționamentului instituției emitente a actului. Așadar, motivarea este o formalitate substanțială a cărei absență sau insuficiență antrenează invaliditatea actului.

Motivarea urmărește o dublă finalitate: îndeplinește o funcție de transparență a procedurilor administrative în profitul cetățenilor care vor putea astfel să verifice dacă actul este sau nu întemeiat și permite autorității judiciare să exercite controlul de legalitate asupra acestuia. Din această cauză, motivarea trebuie să expună într-un mod clar și neechivoc raționamentele instituției publice care a emis actul administrativ. De asemenea, motivarea trebuie să indice în mod expres baza juridică a actului adoptat.

O motivare insuficientă sau greșită este considerată a fi echivalentă cu lipsa motivării actului administrativ, iar aceasta atrage nulitatea sau nevalabilitatea lui.

Contrar susținerilor contestatorului, Înalta Curte apreciază că intimatul a examinat în mod efectiv și concret toate criteriile prevăzute în mod cumulativ de dispozițiile art. 1 alin. (8) și (9) coroborate cu cele ale art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii și al Ministerului Apărării Naționale privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele sau parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, aprobat prin Ordinul nr. M 47/2014 al Ministrului Apărării Naționale și Hotărârea nr. 176/2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificările și completările ulterioare. Scopul unui astfel de demers a fost acela de a asigura un just echilibru între interesul public ce se impunea a fi ocrotit și drepturile ori interesele legitime private ale solicitantului care puteau fi lezate prin actul administrativ vizat de cererea de transfer.

Mai precis, secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat în mod coroborat datele privind situația personală, traseul profesional parcurs de contestator, vechimea sa în funcția de procuror, dar și în unitatea de parchet unde își desfășoară activitatea și unde solicită transferul, situația posturilor, încărcătura pe procuror și pe schemă existentă la parchetele implicate în procedura transferului, avizele emise de aceste parchete, precum și necesitatea asigurării bunei funcționării a acestor parchete. Concluzia la care ajuns secția pentru Procurori a fost aceea că motivele de ordin personal și profesional invocate de contestator în susținerea cererii de transfer nu reprezentau situații excepționale de natură să determine inversarea raportului de preeminență dintre interesul public al bunei funcționări a instanței și interesul privat al judecătorului.

În raport de aspectele anterior descrise, Înalta Curte apreciază că principiul motivării actelor administrative a fost respectat de emitentul hotărârii deduse controlului de legalitate al instanței.

3.3. Referitor la cererea de transfer

În motivarea cererii de transfer, contestatorul a invocat motive personale și profesionale, mai precis faptul că este căsătorit și locuiește împreună cu soția și copilul minor în județul Suceava, că a dobândit gradul profesional de procuror aferent Parchetului de pe lângă tribunal în urma concursului de promovare pe loc în funcții de execuție din data de 26.11.2017. Contestatorul a precizat și faptul că, prin admiterea cererii de transfer la unitatea de parchet solicitată, activitatea DIICOT Suceava nu ar fi afectată, în condițiile în care la această unitate de parchet își desfășoară efectiv activitatea 8 procurori, iar gradul de ocupare a schemei de personal este de 88%, în timp ce la parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iași sunt neocupate 4 funcții de execuție și 2 de conducere, așa cum rezultă din situația posturilor la parchete din data de 08.07.2021, publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

Conform prevederilor art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun al Consiliului Superior al Magistraturii și al Ministerului Apărării Naționale privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele sau parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari, la solicitările de transfer pot fi avute în vedere următoarele criterii:

a) vechimea efectivă în funcția de judecător sau procuror;

b) vechimea la instanța sau parchetul de unde provine solicitantul;

c) vechimea în gradul aferent instanței, respectiv parchetului militar la care se solicită numirea;

d) existența avizului favorabil privind îndeplinirea condițiilor legale pentru îndeplinirea calității de ofițer în activitate.

Din conținutul hotărârii atacate, rezultă faptul că partea avea la momentul formulării cererii de transfer vechime de 13 ani și 5 luni în funcția de procuror, precum și vechime de 2 ani și o lună la unitatea de parchet unde își desfășoară activitatea. De asemenea, contestatorul figura cu următorul volum de activitate: 200 de dosare în lucru, din care 12 mai vechi de 5 ani. În situația admiterii cererii de transfer, aceste dosare trebuiau repartizate celorlalți procurori din cadrul unității de parchet, ceea ce ar fi afectat semnificativ activitatea de urmărire penală efectuată de ceilalți colegi procurori. Pe acest aspect, Înalta Curte reține faptul că nu s-a probat de către contestator susținerea potrivit căreia volumul său de activitate ar fi fost considerabil mai redus.

În același timp, emitentul actului contestat în cauză a avut în vedere și conținutul avizului negativ exprimat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava în care se arată faptul că situația operativă la nivelul județelor Suceava și Botoșani este în continuă creștere, iar cauzele au grad de complexitate ridicat, ele vizând traficul de minori și de persoane, traficul de imigranți, contrabanda cu armament și materiale explozive, traficul de droguri, dar și infracțiuni de terorism și cele care vizează siguranța națională. În ultimii 5 ani, fluctuația de personal a fost însemnată, iar din cele 7 posturi de procuror cu funcție de execuție 1 post este vacant, iar, din data de 01.04.2022, 1 post va deveni vacant prin pensionare.

Prin urmare, Înalta Curte consideră că, în raport de aceste date, soluția secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este judicioasă.

Totodată, contrar susținerilor contestatorului, emitentul hotărârii contestate nu a acordat prioritate vreunuia dintre criteriile anterior nominalizate, ci a procedat la analizarea coroborată a acestora, prin raportare la conținutul avizelor exprimate cu privire la această cerere și la întreaga documentație existentă la dosar.

În consecință, Înalta Curte nu poate reține faptul că intimatul a acționat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare: dreptul de apreciere a fost exercitat de către intimat în limitele competenței sale legale, cu luarea în apreciere a criteriilor statuate de art. 5 alin. (3) din Regulamentul comun aplicabil în cauză, iar justul echilibru care trebuie să existe între interesul personal și interesul public a fost respectat.

3.4. Temeiul legal al soluției pronunțate

În consecință, pentru toate considerentele anterior expuse, în baza art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, cu modificările și completările ulterioare, Înalta Curte va respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 642/22.03.2022 prin care Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori i-a respins cererea de transfer de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iași, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 642 din 22 martie 2022, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru Procurori, ca nefondată.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 15 iunie 2023.