ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1145/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1145/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 2 martie 2023
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
I.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov, la data de 05.03.2018, sub nr. x/2018, revizuentul A. a solicitat revizuirea încheierii nr. 87 din data de 08.02.2018, pronunțată în dosarul x/2017 Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și pct. 3 din C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 06.08.2018 cauza a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Prin decizia nr. 417/30.01.2019, Curtea de Apel București a admis recursul formulat împotriva încheierii de ședință din data de 06.08.2018, prin care s-a dispus suspendarea revizuirii, și a trimis cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății.
Prin sentința nr. 962/01.04.2019 a fost admisă exceptia perimarii și s-a constatat perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. în contradictoriu cu intimatul Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.
Prin decizia nr. 1386/29.11.2019 Curtea de Apel București a admis recursul formulat de revizuent împotriva sentinței nr. 962/01.04.2019, a casat în tot sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
La data de 10.10.2017 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea o contestație administrativă formulată de petent, conform Anexei la Legea nr. 544/2001, acesta susținând că nu a primit răspuns la o solicitare de comunicare a unei informații de interes public. Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a înaintat plângerea administrativă Tribunalului Ilfov.
Prin Rezoluția din data de 23.10.2017 s-a pus în vedere petentului să precizeze obiectul cererii de chemare în judecată, numele persoanei chemate în judecată, domiciliul părților, și să depună un exemplar al cererii formulate, sub sancțiunea anulării acesteia, conform art. 200 din C. proc. civ.. Întrucât petentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței, prin încheierea nr. 642/15.11.2017 s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată.
Împotriva acestei încheieri partea a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin încheierea nr. 87/08.02.2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Ilfov, secția civilă, încheiere împotriva căreia aceeași parte a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Prin sentința nr. 420 din 17.03.2020 a Tribunalului Ilfov, secția civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a fost respinsă cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel revizuentul A., fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 13.04.2021, sub nr. x/2021.
I.2. Prin decizia nr. 21 din data de 28.10.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității și a respins apelul declarat împotriva sentinței nr. 420 din 17.03.2020 a Tribunalului Ilfov, secția civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimatul Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, ca inadmisibil.
I.3. Împotriva deciziei civile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs A., fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ, la data de 22.12.2021, sub nr. x/2021.
Intimatului-pârât Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea i-a fost comunicată cererea de recurs și a fost legal citat pentru termenul din data de 29.09.2022, însă acesta nu a formulat apărări.
Prin încheierea din 29.09.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus suspendarea judecății recursului declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 21 din 28.10.2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reținând lipsa părților.
La data de 21.10.2022, recurentul a formulat o cerere prin care a solicitat redeschiderea judecății cauzei și soluționarea acesteia în lipsa sa, în baza documentelor aflate la dosar.
La termenul din 2 martie 2023, stabilit în vederea discutării cererii recurentului de repunere a cauzei pe rol, precum și a recursului, Înalta Curte a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 415 din C. proc. civ., a dispus repunerea cauzei pe rol, după care a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului și a reținut cauza în pronunțare pe excepția invocată.
II. Soluția Înaltei Curți asupra recursului
Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității cererii de recurs, invocată din oficiu, Înalta Curte o apreciază întemeiată, urmând să o admită și să constate inadmisibilitatea recursului, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
Argumente de fapt și de drept relevante
Obiectul cererii de recurs de față îl reprezintă decizia nr. 21 din data de 28.10.2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2021.
Prin decizia menționată, definitivă, instanța învestită cu soluționarea unei cereri de apel, a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibil apelul declarat de apelantul A. împotriva sentinței civile nr. 420 din data de 17.03.2020 a Tribunalului Ilfov, secția civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimatul Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.
Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este cel al legalității căilor de atac și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, și nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
În conformitate cu art. 125 alin. (3) și art. 129 din Constituția României, competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare și extraordinare ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești, în cuprinsul art. 457 alin. (1) prevăzându-se că:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.".
Din cuprinsul textelor de lege enunțate supra rezultă, așa cum s-a arătat în precedent, că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care legea specială aplicabilă sau C. proc. civ. nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În cauza de față, A., în calitate de apelant în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate în calea de atac a apelului, solicitând constatarea nelegalității deciziei atacate pentru motivul respingerii apelului ca inadmisibil.
Prin cererea de apel partea a invocat faptul că sentința civilă atacată este nelegală, netemeinică și nulă de drept, fiind emisă de un judecător incompatibil.
Instanța învestită cu soluționarea cererii de apel a soluționat cauza, verificând cu prioritate admisibilitatea căii de atac exercitate. În acest sens a reținut că solicitarea de revizuire a părții a vizat o încheiere a Tribunalului Ilfov prin care s-a respins o cerere de reexaminare a încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, fiind definitivă în conformitate cu art. 200 alin. (7) C. proc. civ., iar hotărârea dată asupra revizuirii, fiind supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită, în conformitate cu art. 513 alin. (5) C. proc. civ., este, la rândul său, definitivă, consecința fiind constatarea caracterului definitiv și al sentinței pronunțate în calea de atac a apelului.
Înalta Curte reține că în conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., hotărârile definitive nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel sau recurs, textul de lege menționat definind noțiunea de hotărâri definitive, ca fiind "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".
În concluzie, față de contextul factual și normativ evidențiat, instanța de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac a recursului exercitată împotriva deciziei atacate, întrucât a fost îndreptată împotriva unei hotărâri definitive, care nu face parte din categoria celor supuse recursului.
Astfel, văzând dispozițiile art. 634 din C. proc. civ., care definesc noțiunea de hotărâre definitivă, dar și pe cele ale art. 483 alin. (1) din același act normativ, care enumeră categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate promova calea de atac a recursului, și constatând că hotărârea atacată în cauza de față nu poate fi recurată, Înalta Curte, în aplicarea principiului legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., incident în speță, va respinge recursul declarat de reclamant, ca inadmisibil.
Temeiul legal al soluției Înaltei Curți asupra recursului
Pentru considerentele arătate la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 513 alin. (5) coroborat cu art. 480, art. 457 alin. (1) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 21 din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 21 din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 2 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.