ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 742/2023

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea 20 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., formulată de recurentul-inculpat A..

Pentru a dispune în acest sens, Înalta Curte a reținut următoarele:

Astfel, reglementând condițiile de admisibilitate a unei cereri de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, prevede că aceasta trebuie să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

În ceea ce privește solicitarea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., Înalta Curte a constatat că, dacă evaluarea primelor două și a ultimei condiții dintre cele patru anterior enunțate implică un examen preponderent formal, cea de-a treia cerință cumulativă reclamă, în anumite cazuri, o evaluare mai amănunțită, ce nu se circumscrie în totalitate limitelor unei abordări pur formale a chestiunii admisibilității cererii de sesizare.

În ceea ce privește cea de-a treia condiție referitoare la "legătura" normei contestate cu soluția ce ar putea fi dată în cauză, s-a constatat că aceasta nu este îndeplinită, nefiind de natură să producă vreun efect concret în cauză.

Înalta Curte a reținut că recurentul a pretins că textul în cauză este contrar art. 21 alin. (1) și alin. (3) din Constituția României prin raportare la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, totul cu aplicarea art. 20 din Constituția României, în lipsa reglementării și a situației în care "în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal" în cuprinsul cazului de recurs în casație prevăzut de norma criticată.

S-a reținut că prin Încheierea nr. 394/RC din data de 20 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. x/2022, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A. împotriva Deciziei penale nr. 377/2023 din 02 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2022, cu argumentarea, în esență, că cererea de recurs în casație formulată de recurent nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., potrivit căruia "recursul în casație poate fi exercitat numai împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel sau de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel", întrucât prin decizia atacată nu s-a procedat la rejudecarea apelului potrivit art. 432 alin. (1) din C. proc. pen.

De asemenea, Înalta Curte a mai reținut că argumentele prezentate nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate.

Autorul excepției nu urmărește să supună cenzurii instanței de contencios constituțional, în mod efectiv, aspecte de neconstituționalitate derivate din modalitatea de redactare a dispoziției legale criticate. Criticile aduse de recurent dispoziției legale a cărei neconstituționalitate o invocă nu se circumscriu unei pretinse lipse de claritate și previzibilitate a acesteia în raport cu conținutul propriu-zis in abstracto.

Practic, susținând că unica modalitate de interpretare a textului de lege criticat, conformă rigorilor de constituționalitate, ar fi aceea că art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. este aplicabil și ipotezei în care în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal, condamnatul A. urmărește interpretarea legii, chestiune ce se circumscrie aplicării legii și care este de competența instanțelor judecătorești, fără ca neconstituționalitatea să rezide în însuși textul de lege, motiv pentru care criticile excedează unui control de constituționalitate, iar în al doilea rând, că introducerea unui nou caz de recurs în casație, în sensul dorit de către recurent, ar transforma Curtea Constituțională într-un legislator pozitiv, drept ce nu îi este conferit nici de Constituție și nici de legea organică de organizare și funcționare.

Împotriva acestei încheieri, recurentul A. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe cale de consecință, admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

În esență, a susținut că admiterea excepției de neconstituționalitate ar fi de natură să producă efecte concrete în cauza în care excepția a fost ridicată. Astfel, prin Încheierea nr. 394/RC din data de 20 iunie 2023, pronunțată în Dosarul nr. x/2022 judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a arătat că cererea de recurs în casație este inadmisibilă întrucât privește o hotărâre care a fost pronunțată de către Curtea de Apel Cluj în procedura contestației în anulare, și nu în calitate de instanță de apel. Or, excepția de neconstituționalitate ridicată are în vedere soluția de lege lata de neprevedere printre cazurile de recurs în casație a situației în care în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal.

Deopotrivă, s-a menționat că, în procedura contestației în anulare (din moment ce în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal) procesul s-a finalizat fără o hotărâre pe fond a unei instanțe de apel. Dar acest aspect este tocmai un efect al neconstituționalității soluției legislative, efect care demonstrează însăși legătura cauzei cu excepția de neconstituționalitate ridicată. Tocmai acest cadru normativ impropriu a constituit un motiv pentru solicitarea recurentului de sesizare a Curții Constituționale a României.

S-a mai arătat că, dacă excepția de neconstituționalitate ar fi admisă, această constatare a neconstituționalității actualului cadru juridic normativ ar produce efecte chiar și asupra soluției din Dosarul nr. x/2022 (care vizează cererea de recurs în casație).

Analizând recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 20 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022, Înalta Curte constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Din economia dispozițiilor art. 2, art. 29 și art. 31 din Legea nr. 47/1992, rezultă că sesizarea instanței de contencios constituțional în cadrul controlului a posteriori implică examinarea prealabilă a patru cerințe de admisibilitate, expres prevăzute de lege.

Această analiză presupune, în concret, verificarea următoarelor condiții cumulative:

- calitatea de parte în proces a autorului excepției;

- individualizarea normei/normelor legale criticate, dar și a măsurii în care legea sau ordonanța în care sunt inserate se află în vigoare la data soluționării cererii;

- existența unei legături dintre norma legală criticată și soluția ce ar putea fi dată în cauza respectivă, indiferent de faza litigiului;

- verificarea deciziilor pronunțate anterior de către Curtea Constituțională cu privire la constituționalitatea dispoziției legale criticate, pentru a exclude o eventuală inadmisibilitate a cererii ca efect al constatării neconstituționalității normei contestate printr-o decizie precedentă.

Înalta Curte constată că, dacă evaluarea primelor două și a ultimei condiții dintre cele patru anterior enunțate implică un examen preponderent formal, cea de-a treia cerință cumulativă reclamă, în anumite cazuri, o evaluare mai amănunțită, ce nu se circumscrie în totalitate limitelor unei abordări pur formale a chestiunii admisibilității cererii de sesizare și care nu contravine însă dispozițiilor art. 2 ori art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Fiind expresia cerinței pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, "legătura cu soluționarea cauzei" poate fi stabilită numai în urma unei analize concrete a particularităților speței, prin evaluarea atât a "aplicabilității textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și a necesității invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate"(mutatis mutandis, Decizia nr. 591/21.10.2014 a Curții Constituționale, publicată în M.Of. nr. 916/16.12.2014).

În contextul acestor argumente de principiu, Înalta Curte constată îndeplinirea cumulativă a tuturor cerințelor de admisibilitate evocate.

Astfel, excepția a fost ridicată de recurentul A., în fața instanței judecătorești învestite cu examinarea, conform procedurii prevăzute de art. 440 alin. (1) din C. proc. pen., a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de acesta împotriva Deciziei penale nr. 377 din 02 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în Dosarul nr. x/2022 (prin care în temeiul art. 432 C. proc. pen. cu trimitere la art. 426 lit. b) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorul A.).

Excepția de neconstituționalitate vizează dispoziții legale în vigoare, respectiv:

Art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., conform căruia:

Hotărârile sunt supuse casării în următoarele cazuri:

(…)

Așa cum rezultă din conținutul normei citate, dispoziția criticată sub aspectul neconstituționalității vizează unul dintre cazurile în care se poate face recurs în casație, respectiv greșita apreciere asupra unei cauze de încetare a procesului penal.

Excepția neconstituționalității acestei dispoziții legale a fost ridicată în faza procesuală a verificării admisibilității în principiu a căii de atac extraordinare a recursului în casație declarat de autorul excepției și întemeiat formal pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Înalta Curte observă că excepția are legătură cu soluționarea admisibilității cererii de recurs în casație, fiindcă în această fază se verifică, formal, potrivit art. 440 alin. (2) raportat la art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. tocmai indicarea cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază cererea și motivarea acestora, astfel încât în lipsa prevederii întocmai în norma legală a cazului de casare, recursul în casație nu ajunge în faza următoare a judecării căii de atac.

În consecință, forma în care este reglementat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. pe care recurentul l-a invocat are înrâurire directă asupra soluției ce se pronunță asupra admisibilității recursului în casație.

Așadar, excepția privind neconstituționalitatea formei de legiferare a cazului de casare invocat în speță are legătură cu soluționarea cauzei cu care este învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, și anume cu soluționarea recursului în casație, vizând tocmai temeiul său de drept.

Pe de altă parte, și raportat la obiectul criticilor formulate în prezenta cale extraordinară de atac, Înalta Curte apreciază că exigența vizând legătura normei contestate cu soluția ce ar putea fi dată în cauză este îndeplinită nu doar în planul aplicabilității textelor criticate în cauza dedusă judecății, ci și în planul componentei privind necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, având în vedere interesul procesual al recurentului.

De asemenea, excepția invocată îndeplinește și condiția prevăzută de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 întrucât, până la data pronunțării prezentei încheieri, Curtea Constituțională nu a statuat asupra neconstituționalității prevederii legale criticate.

Opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la excepția de neconstituționalitatea a dispoziției art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., exprimată în temeiul art. 29 alin. (4) teza I din Legea nr. 47/1992 este în sensul că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., invocată de recurentul inculpat în prezenta cauză, este întemeiată, prevederile legale menționate fiind neconstituționale în raport de dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (3) și art. 24 alin. (1) din Constituția României.

Pentru aceste considerente, constatând îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru sesizarea Curții Constituționale, Înalta Curte va admite recursul formulat de inculpatul A. împotriva încheierii din data de 20 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022.

Va desființa încheierea recurată și în consecință:

Va admite încheierea atacată și va dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de inculpatul A. împotriva încheierii din data de 20 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2022.

Desființează încheierea atacată și dispune sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 noiembrie 2023.

GGC - NN