ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 01 noiembrie 2023
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, se constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1321 din data de 16 august 2023, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în baza art. 597 raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de către condamnatul contestator A., împotriva sentinței penale nr. 552/A/27.03.2023 a Curții de Apel Cluj.
Conform art. 283 alin. (4) lit. n) din C. proc. pen., a dispus amendarea condamnatului contestator pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale cu suma de 2.000 RON.
Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori a reținut că petentul a acționat cu rea-credință în exercitarea drepturilor procesuale, aspect față de care se impune aplicarea unei amenzi judiciare.
În acest sens, s-a reținut că participanții la procesul penal au, în cadrul desfășurării acestuia, anumite obligații impuse de legea procesuală, iar neîndeplinirea acestora ori îndeplinirea lor cu ignorarea condițiilor prevăzute de lege poate dăuna bunei desfășurări a procedurii judiciare.
Dispozițiile art. 283 din C. proc. pen. ce reprezintă norma generală în materia abaterilor judiciare reglementează fapta persoanei care, fiind obligată printr-o dispoziție a legii procesual penale sau a unei legi speciale să îndeplinească o anumită activitate procesuală ori să se abțină de la îndeplinirea unei activități contrare acesteia, cu știință, nu a îndeplinit-o sau a îndeplinit-o fără respectarea condițiilor prevăzute de lege, iar acest conținut se poate completa cu alte norme procesuale, după caz.
Legiuitorul a identificat o serie de cazuri de neîndeplinire a obligațiilor procesuale sau de îndeplinire a lor cu nerespectarea exigențelor legale, între care se regăsește și abuzul de drept, constând în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale.
Potrivit teoriei abuzului de drept, orice drept trebuie exercitat numai în scopul în care a fost prevăzut și în limitele sale normale. Abuzul de drept procesual presupune atât un element subiectiv (exercitarea cu rea-credință a dreptului procesual, în scop de șicană, fără justificarea unui interes special și legitim) și un element obiectiv care constă în deturnarea dreptului procedural de la scopul/finalitatea pentru care a fost recunoscut de lege, actul abuziv negăsindu-și o motivare legitimă.
În procesul penal, elementul subiectiv poate privi nu numai vătămarea intereselor părții adverse, ci și ale societății, care sunt reprezentate de Ministerul Public, respectiv, împiedicarea organelor judiciare de la aflarea adevărului în cauză/încărcarea rolului instanțelor cu cereri repetitive, vădit neîntemeiate și abuzive care generează cheltuieli judiciare ce nu au vreo justificare.
S-a arătat că în ceea ce privește abaterea judiciară ce constă în exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale și procedurale, Curtea Constituțională a României, în cuprinsul Deciziei nr. 353 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 14 iulie 2017, a constatat că, în procesul penal, asemeni celui civil, drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți.
Din această perspectivă, exercitarea cu rea-credință a unui drept procesual sau procedural poate avea consecințe negative prin perturbarea bunei desfășurări a procesului, prin prejudicierea unui drept procesual al altuia sau într-o altă modalitate, astfel că aplicarea amenzii judiciare are rolul de a disciplina comportamentul procesual al participanților la procedura judiciară și/sau al unor terțe persoane în legătură cu procesul.
În prezenta cauză s-a reținut că petentul a formulat inițial o contestație în anulare împotriva unei decizii pronunțate de Curtea de Apel Cluj asupra unei alte contestații în anulare (invocând nelegala compunere a completului), iar la primul termen de judecată și-a precizat cererea ca fiind o contestație la executare ce vizează pretinsa nelegalitate a obligării sale la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului, ca urmare a respingerii contestației în anulare.
Curtea a mai avut în vedere faptul că pe rolul Curții de Apel Cluj au fost înregistrate numeroase astfel de cereri formulate de același contestator, privind exercitarea unor căi extraordinare de atac sau contestații la executare, toate considerate cereri urgente și toate respinse, ca inadmisibile sau nefondate, care au încărcat rolul instanței și au fost generatoare de cheltuieli, inclusiv acelea cu deplasarea periodică a contestatorului condamnat între penitenciare și/sau la instanță.
Împotriva sentinței penale nr. 1321 din data de 16 august 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori a formulat contestație condamnatul A. apreciind că amenda judiciară a fost aplicată în mod abuziv.
Examinând contestația formulată de condamnatul A., Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 17 augusr 2023, condamnatul A. a menționat că formulează contestație împotriva sentinței penale nr. 1321 din data de 16 august 2023, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x având în vedere aplicarea amenzii judiciare în mod abuziv.
Potrivit art. 284 alin. (2) din C. proc. pen., persoana amendată poate cere anularea ori reducerea amenzii. Cererea de anulare sau de reducere se poate formula în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanței ori a încheierii de amendare; (3) dacă persoana amendată justifică de ce nu și-a putut îndeplini obligația, judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată poate dispune anularea ori reducerea amenzii; (5) Cererea de anulare sau de reducere a amenzii aplicate prin încheiere va fi soluționată de un alt judecător de drepturi și libertăți, respectiv de un alt judecător de cameră preliminară ori de un alt complet, prin încheiere.
Având în vedere aspectele menționate în cuprinsul cererii formulate de condamnatul A., Înalta Curte constată că obiectul prezentei cauze îl constituie solicitarea de anulare sau reducere a amenzii judiciare aplicate, solicitare întemeiată pe dispozițiile art. 284 din C. proc. pen., sens în care competența funcțională aparține Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, instanță căreia i se va trimite cauza.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 340 RON, va rămâne în sarcina statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza având ca obiect cererea de anulare sau de reducere a amenzii întemeiată pe dispozițiile art. 284 din C. proc. pen. la Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 noiembrie 2023.