ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 18 mai 2023
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată, la data de 15 decembrie 2022, pe rolul Tribunalului Botoșani, sub nr. x/2022, Penitenciarul Vaslui a solicitat instanței să stabilească dacă condamnatul A., aflat în executarea pedepsei de 1 an, 6 luni și 2247 de zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 50 din 19 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalului Botoșani în dosarul nr. x/2021 (M.E.P.I. nr. 125/2002), beneficiază suplimentar de zile considerate executate conform Legii nr. 169/2017, pentru perioada dedusă, 3 octombrie 2016-22 decembrie 2019.
În argumentarea cererii, penitenciarul a arătat că, potrivit sentinței penale anterior menționate, la stabilirea restului de 2247 de zile de închisoare (rămas de executat din pedeapsa de 18 ani închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 3693 din 13 decembrie 2007 a Judecătoriei lași) au fost luate în calcul 534 de zile considerate executate, conform Legii nr. 169/2017, ca măsură compensatorie pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare în perioada 24 iulie 2012 - 22 decembrie 2019, inclusiv. În acest sens, în considerentele sentinței s-a reținut:
"Conform referatului întocmit în cursul judecății, executarea pedepsei (de 18 ani) a început la data de 16 mai 2006 și urmează să expire la data de 28 noiembrie 2022, având scăzute din pedeapsă un număr de 534 de zile ca urmare a prev. Legii nr. 169/2017".
A mai arătat că din calculul efectuat de specialiștii săi din cadrul Serviciului Aplicare Regim Penitenciar rezultă că, în perioada 24 iulie 2012 - 23 decembrie 2019, condamnatul A. a executat 2691 de zile în condiții neconforme de cazare, pentru care i s-ar cuveni 534 de zile considerate ca executate, iar în perioada 3 octombrie 2016 (data de început a executării pedepsei de 1 an, 6 luni și 2247 de zile închisoare) și 23 decembrie 2019 (data abrogării Legii nr. 169/2017), a executat 1161 de zile în condiții neconforme de cazare, pentru care i s-ar cuveni 228 de zile considerate ca executate.
Or, la data încarcerării condamnatului în baza M.E.P.I. nr. 125/2002, Penitenciarul Iași a comunicat instanței de condamnare că pedeapsa de 1 an, 6 luni și 2247 de zile închisoare începe la 3 octombrie 2016 și expiră la 12 octombrie 2023, urmând fi scăzute din aceasta un număr de 228 zile compensatorii.
În raport cu argumentele prezentate, învederând că data executării pedepsei anterior menționată, 12 octombrie 2023, este eronată, ca urmare a stabilirii ei în urma valorificării de două ori a celor 228 de zile compensatorii cuvenite condamnatului, potrivit Legii nr. 169/2017, pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare în perioada 3 octombrie 2016 - 23 decembrie 2019, Penitenciarul Vaslui a solicitat instanței să dea curs cererii sale.
Sesizarea a fost însoțită de acte privind situația juridică a condamnatului.
Prin sentința penală nr. 11 din 17 ianuarie 2023, subsecvent admiterii excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, Tribunalul Botoșani, secția penală, în temeiul art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 598 alin. (2) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cererii Penitenciarului Vaslui, calificată ca și contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., în favoarea Tribunalului Vaslui.
Pentru a hotărî astfel, plecând de la constatarea că aspectele invocate de Penitenciarul Vaslui în cererea formulată nu vizează vreo nelămurire cu privire la executarea M.E.P.I. nr. 125/2002 de către condamnatul A., ci un incident la executare generat de mențiunile efectuate de administrația locului de deținere în aplicarea dispozițiilor art. 55
1
din Legea nr. 169/2027, tribunalul a apreciat că acestea pot fi valorificate în cadrul oferit de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
În contextul acestei constatări, notând că, la data formulării sesizării, condamnatul A. se afla în Penitenciarul Vaslui, tribunalul a apreciat că, potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., competența de soluționare a contestației la executare revine Tribunalului Vaslui, ca instanță în a cărei circumscripție se afla locul de deținere al condamnatului (la momentul formulării cererii), egală în grad instanței de executare.
Urmare declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Vaslui la data de 31 ianuarie 2023, sub nr. x/2022.
Prin încheierea din 4 aprilie 2023, raportându-se la motivele invocate de Penitenciarul Vaslui și notând că, în cuprinsul sentinței penale nr. 50 din 19 aprilie 2022 pronunțată de Tribunalul Botoșani s-a reținut, în baza unui referat care nu există în dosar, că executarea pedepsei de 1 an, 6 luni și 2247 de zile închisoare a început la data de 16 mai 2006 și urma să expire la 28 noiembrie 2022, fiind scăzute din pedeapsă un număr de 534 de zile compensatorii, conform Legii nr. 169/2017, Tribunalul Vaslui, la cererea Ministerului Public, a calificat cererea ca și contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen. și a rămas în pronunțare asupra excepției necompetenței sale teritoriale, invocată, deopotrivă, de reprezentantul parchetului.
Ulterior, prin sentința penală nr. 66 din 18 aprilie 2023, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 3 mai 2023, Tribunalul Vaslui a admis excepția necompetenței sale teritoriale și, în baza art. 50 C. proc. pen. și art. 47 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) teza I și alin. (2) C. proc. pen. și art. 553 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cererii formulate de Penitenciarul Vaslui în favoarea Tribunalului Botoșani.
Totodată, constatând intervenit conflict negativ de competență, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (4) C. proc. pen., a dispus înaintarea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună, pentru regulator de competență.
Pentru a pronunța această soluție, reținând, în esență, că cererea formulată de Penitenciarul Vaslui vizează nelămuriri cu privire la sentința penală nr. 50 din 19 aprilie 2022 pronunțată de Tribunalul Botoșani, definitivă prin neapelare la data de 11 mai 2022, Tribunalul Vaslui, în temeiul art. 598 alin. (2) raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., a constatat că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Botoșani, ca instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.
****
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 8 mai 2023, formând obiectul dosarului nr. x/2022, cu termen de soluționare la data de 18 mai 2023.
Analizând conflictul negativ de competență ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată următoarele:
Determinarea competenței de soluționare a cererii formulate de Penitenciarul Vaslui cu privire la persoana condamnată A. este condiționată de clarificarea prealabilă a obiectului cauzei.
În acest sens, Înalta Curte reține că, prin cererea formulată la data de 15 decembrie 2022, fără a invoca vreun temei de drept, Penitenciarul Vaslui a solicitat Tribunalului Botoșani, ca instanță care a pronunțat sentința penală nr. 50 din 19 aprilie 2022, în executarea căreia se află în prezent persoana condamnată A. (M.E.P.I. nr. 125/2002), să precizeze dacă din pedeapsa aplicată prin aceasta, de 1 an, 6 luni și 2247 de zile, se impun a fi scăzute, suplimentar celor 534 de zile considerate executate, conform Legii nr. 169/2017 și valorificate (ca măsură compensatorie pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare în perioada 24 iulie 2012 - 22 decembrie 2019, inclusiv) la stabilirea restului de 2247 de zile de închisoare (rămas de executat din pedeapsa de 18 ani închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 3693 din 13 decembrie 2007 a Judecătoriei lași), alte 228 de zile compensatorii calculate pentru perioada 3 octombrie 2016-22 decembrie 2019, astfel cum rezultă din adresa din 11 mai 2022 transmisă de Penitenciarul Iași Tribunalului Botoșani.
Mai reține că, prin sentința penală nr. 3693 din 13 decembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. x/2007, definitivă prin nerecurare la data de 22 ianuarie 2008, în urma admiterii cererii de contopire a pedepselor formulată de condamnatul A. s-a stabilit în sarcina acestuia o pedeapsă rezultantă de 18 ani închisoare
În baza acestei hotărâri a fost emis M.E.P.I. nr. 4689/2007, perioada de executat fiind 16 mai 2006 -15 mai 2024.
Potrivit adresei M2 - x din 29 noiembrie 2022 emisă de Penitenciarul Vaslui, condamnatul A. a executat în perioadele:
- 24 iulie 2012 - 23 decembrie 2019 - 2691 zile în condiții necorespunzătoare pentru care, potrivit art. 55
1
din Legea nr. 169/2017 s-au calculat 534 zile compensatorii;
- 3 octombrie 2016 - 23 decembrie 2019 - 1161 zile în condiții necorespunzătoare pentru care, art. 55
1
din Legea nr. 169/2017, s-au calculat 228 zile compensatorii.
Prin sentința penală nr. 50 din 19 aprilie 2022 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la data de 11 mai 2022, A. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 41 alin. (1) C. pen., pedeapsă care a fost adăugată, în condițiile art. 43 alin. (1) C. pen., la restul de 2247 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 18 ani închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 3693 din 13 decembrie 2007 a Judecătoriei Iași, rezultând astfel o pedeapsă de 1 an, 6 luni și 2247 zile închisoare, în executarea căreia se află în prezent (M.E.P.I. nr. 125/2002).
În cuprinsul acestei hotărâri, la fila x, paragraful 3, se reține că infracțiunea dedusă judecății "a fost comisă în stare de recidivă, conform art. 41 alin. (1) C. pen., având în vedere că data epuizării activității infracționale (3 octombrie 2016) se situează pe durata detenției inculpatului în executarea pedepsei de 18 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3693 din 13 decembrie 2007 a Judecătoriei Iași. Conform referatului întocmit în cursul judecății, executarea pedepsei a început la data de 16 mai 2006 și urmează să expire la data de 28 noiembrie 2022, având scăzute din pedeapsă un număr de 534 zile ca urmare a prev. Legii 169/2017."
Referatul anterior menționat nu se regăsește însă în dosar, existând doar niște mențiuni olografe necertificate pe fișa de cazier judiciar a condamnatului, aflată la dosar.
În fine, notează că, potrivit adresei nr. x din 11 mai 2022 transmisă de Penitenciarul Iași (unitatea de detenție care a pus în executare M.E.P.I. nr. 125/2002) Tribunalului Botoșani (instanța de executare a sentinței penale anterior menționate), pedeapsa 1 an, 6 luni și 2247 zile închisoare a fost pusă în executare la data de 3 octombrie 2016, urmând să expire la data de 12 octombrie 2023, scăzându-se din aceasta un număr de 228 zile.
În contextul prezentat, Înalta Curte notează că, raportat la conținutul concret al solicitării adresate instanței, obiectul cererii formulate de Penitenciarul Vaslui vizează lămurirea hotărârii în executarea căreia se află condamnatul A. (sentința penală nr. 50 din 19 aprilie 2022 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. x/2021), în sensul clarificării aspectului dacă, raportat la modul de calcul al restului de 2247 zile închisoare rămas de executat din pedeapsa anterioară (ce a fost alăturat pedepsei aplicate numitului A. pentru infracțiunea cercetată în cauză), care, potrivit hotărârii, a presupus luarea în considerare a celor 534 zile considerate ca executate, conform Legii nr. 169/2017, pentru executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare în perioada 24 iulie 2012 - 23 decembrie 2019, condamnatul poate beneficia și de cele 228 de zile compensatorii acordate, în baza aceleiași legi, pentru perioada 3 octombrie 2016 (data de început a executării pedepsei de 1 an, 6 luni și 2247 de zile închisoare) - 23 decembrie 2019 (data abrogării Legii nr. 169/2017), astfel cum rezultă din adresa din 11 mai 2022 a Penitenciarului Iași.
Altfel spus, în condițiile inexistenței referatului de calcul al restului de pedeapsă, menționat în cuprinsul hotărârii a cărei executare o contestă, Penitenciarul Vaslui urmărește, prin demersul său judiciar, să se clarifice dacă cele 228 de zile compensatorii anterior menționate (aferente executării din perioada 3 octombrie 2016 - 23 decembrie 2019), se impun a fi valorificate suplimentar celor 534 de zile compensatorii acordate inclusiv pentru perioada anterior menționată (aferente executării din perioada 24 iulie 2012 - 23 decembrie 2019), care au fost avute în vedere la calculul restului de 2247 zile închisoare rămas de executat din pedeapsa anterioară.
În contextul particular al speței, această chestiune aduce în discuție, în mod esențial, necesitatea clarificării modului de calcul al restului de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa de 18 ani închisoare aplicată anterior condamnatului A., circumscriindu-se, prin urmare, cel puțin formal, unei nelămuriri cu privire la hotărârea ce se execută, valorificabilă pe calea contestației la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., iar nu unei cauze de micșorare a pedepsei, intervenită ulterior pronunțării hotărârii a cărei executare se critică, ce poate face obiectul contestației la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.,
Or, potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen., în cazul contestației care vizează vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare [cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. - ipoteza speței], cererea se adresează instanței "care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție."
În considerarea acestor dispoziții legale, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze contestația la executare formulată de Penitenciarul Vaslui cu privire la condamnatul A. este Tribunalul Botoșani, ca instanță care a pronunțat hotărârea ce se execută, singura în măsură să procedeze la lămurirea aspectelor aduse în discuție în actualul cadru procesual.
Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe persoana condamnată A. în favoarea Tribunalului Botoșani, instanță căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor fi lăsate în sarcina statului, iar potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 340 RON, se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe persoana condamnată A. în favoarea Tribunalului Botoșani, instanță căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană condamnată, în sumă de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 mai 2023.