ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 249/2023

Ședința publică din data de 23 martie 2023

Deliberând asupra contestației formulată de contestatorul A., constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 188/A din data de 31 ianuarie 2023, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în temeiul art. 598 lit. c) din C. proc. pen., a respins, ca nefondată, contestația la executare promovată de condamnatul A. și a obligat pe acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a decide astfel, curtea de apel a reținut, în esență, că, pe rolul acestei instanțe, a fost înregistrată contestația la executare formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 1357 din data de 08.11.2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2022, prin care s-a solicitat emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.

În esență, contestatorul a susținut că pedeapsa rezultantă de 8 ani și 6 luni închisoare în executarea căreia se află a fost stabilită în mod greșit de către instanța de apel, întrucât pedeapsa de 4 ani și 6 luni de zile aplicată în dosarul penal nr. x/2021 trebuia adunată, în raport de dispozițiile art. 43 alin. (1) din C. pen., la restul rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani de zile aplicată în dosarul penal nr. x/2018, în cuantum de 2 ani 5 luni și 22 zile, rezultând o pedeapsă totală de 6 ani 11 luni și 22 zile închisoare.

În drept, contestatorul a arătat că cererea sa se întemeiază pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Analizând contestația formulată, curtea de apel a reținut, în esență, că prin decizia atacată, Curtea de Apel Cluj, printre altele, a admis apelurile declarate de Ministerul Public, prin Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj și inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 111/09.05.2022 a Tribunalului Cluj, a desființat hotărârea apelată în ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepselor aplicate inculpatului A., a constatat că infracțiunile prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 au fost comise de inculpatul A., în condițiile art. 41 alin. (1) din C. pen., în stare de recidivă postexecutorie față de pedeapsa de 3 ani și 7 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința penală nr. 390/19.03.2012 a Judecătoriei Gherla, definitivă la data de 04.04.2012 prin nerecurare, din care a fost liberat condiționat la data de 30.05.2012 cu un rest neexecutat de 301 zile, respectiv în stare de recidivă postcondamnatorie față de pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 131 din 23 mai 2019 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 249/A/2020 a Curții de Apel Cluj (dosar nr. x/2018).

Deopotrivă, a majorat pedepsele principale aplicate inculpatului A. la 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011, cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1) din C. pen., art. 43 alin. (5) din C. pen., în condițiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., respectiv 3 ani 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen., art. 43 alin. (5) din C. pen., în condițiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 38 și art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 3 ani 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă (1 an închisoare), rezultând pedeapsa de 4 ani 6 luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. n) C. pen., conform dispozitivului, pe o durată de 1 an, stabilită de prima instanță în temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. și art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În temeiul art. 45 alin. (1) și (5) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. n) din C. pen.

În temeiul art. 43 alin. (1) din C. pen., a adăugat pedepsei rezultante de 4 ani 6 luni închisoare pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 131 din 23 mai 2019 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 249/A/2020 a Curții de Apel Cluj (dosar nr. x/2018), rezultând pedeapsa finală de 8 ani 6 luni închisoare.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) și art. 422 din C. proc. pen., cu trimitere la art. 72 alin. (1) din C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata arestării preventive de la data de 27.05.2021 la zi și perioada executată din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 131 din 23 mai 2019 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 249/A/2020 a Curții de Apel Cluj (dosar nr. x/2018), de la data de 30.03.2018 la data de 07.10.2019 și de la data de 19.05.2021 la zi.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate în măsura în care nu contravenea dispozițiilor prezentei decizii.

Evaluând cererea cu care a fost învestită, instanța de fond a reținut că potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. poate fi făcută contestație la executare atunci când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

Curtea de apel a constatat că, în cauză, condamnatul A. a invocat în mod formal cazul de contestație prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., criticile expuse neputând face obiectul unei contestații la executare.

În concret, s-a reținut că se solicită modificarea unei dispoziții a deciziei penale nr. 1357/A/08.11.2022 a Curții de Apel Cluj și s-a constatat că pe calea contestației la executare, întemeiată pe disp. art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., nu poate fi modificată o dispoziție cuprinsă într-o hotărâre definitivă, ce a intrat în puterea lucrului judecat, și care trebuie executată ca atare.

Împotriva deciziei penale nr. 188/A din data de 31 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în temeiul art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., a formulat contestație condamnatul A., prin apărător ales, av. B., fără a motiva în scris calea de atac promovată.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de control al hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale speței, Înalta Curte constată că a fost învestită, în procedura prev. de art. 597 alin. (7) din C. proc. pen., cu soluționarea contestației formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 188/A din data de 31 ianuarie 2023, prin care Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în temeiul art. 598 lit. c) din C. proc. pen., a respins, ca nefondată, contestația la executare promovată de condamnatul A. împotriva executării deciziei penale nr. 1357 din data de 08.11.2022, pronunțată în apel de aceeași instanță.

Prin urmare, hotărârea împotriva căreia condamnatul A. a formulat contestația la executare ce face obiectul cauzei este decizia penală nr. 1357 din data de 08.11.2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2022, ca instanță de apel.

Astfel, titlul reprezentat de o decizie pronunțată în ultimul grad de jurisdicție ordinară nu poate fi lămurit decât printr-o hotărâre judecătorească de același tip, cu aceeași forță juridică, pronunțată de însăși instanța care a pronunțat și hotărârea a cărei lămurire se solicită.

În acest sens, dispozițiile art. 598 alin. (2) teza finală din C. proc. pen. prevăd explicit că în cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Notând, prin urmare, că hotărârea judecătorească a cărei lămurire se solicită în cauză este definitivă, Înalta Curte constată că și hotărârea pronunțată în contestația împotriva executării acesteia, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II a din C. proc. pen., este definitivă, astfel că aceasta nu poate fi atacată în condițiile art. 597 alin. (7) din C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 597 coroborat cu art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 188/A din data de 31 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Ca urmare, în temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe contestator la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 340 RON, va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 188/A din data de 31 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă pe contestator la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 martie 2023.