ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.04.2023

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 206/2023

HOTĂRÂRE
11.04.2023
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 206/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 11 aprilie 2023

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 22.03.2023, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pe motiv de suspiciune că imparțialitatea judecătorilor acestei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În argumentare, petentul a prezentat parcursul cauzei penale ce a format obiectul dosarului nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DNA - Serviciul Teritorial Constanța prin care a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a 8 infracțiuni de luare de mită în formă continuată, fiind achitat de prima instanță pentru majoritatea faptelor și condamnat doar în raport de denunțul numitului B., pentru ca în apel să fie condamnat și pentru fapte de corupție în raport de denunțătorii C. și D..

Petentul a arătat că împotriva deciziei din apel a formulat o cerere de revizuire ce face obiectul dosarului a cărui strămutare o solicită și, deși s-a apreciat că există un element cu titlu de noutate, respectiv cercetările efectuate de ANI, urmate de o soluție de clasare a cauzei, totuși cererea de revizuire a fost respinsă.

Raportat la calitatea pe care a deținut-o, și anume, președinte al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, precum și la împrejurările concrete ale cauzei, a apreciat că judecătorii Curții de Apel Constanța, secția penală nu pot judeca cauza cu imparțialitatea ce caracterizează activitatea fiecărui judecător.

Din perspectiva împrejurărilor concrete ale cauzei, petentul a arătat că au existat o avalanșă de abțineri din partea judecătorilor atât cu ocazia judecării fondului cauzei, cât și cu ocazia judecării căilor extraordinare de atac. Astfel, în opinia sa este indubitabilă presiunea la care sunt supuși judecătorii atât din perspectiva calității deținute de petent, cât și din perspectiva notorietății dosarului în zona Constanța.

Petentul a precizat că respingerea cerererii de revizuire, precum și toate celelalte soluții potrivnice le pune pe seama temerii judecătorilor din Constanța de a pronunța o soluție favorabilă, deși toate resorturile sunt în favoarea sa.

În susținerea cererii sale petentul a făcut trimitere la jurisprudența CEDO și cea a Înaltei Curți, la art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omunului, arătând că în speța de față se poate vorbi despre o imparțialitatea obiectivă a magistratului, potrivit căreia orice suspiciune care planează asupra unei instanțe de judecată trebuie înlaturată prin schimbarea judecătorului, întrucât pentru un observator obiectiv și imparțial judecătorii curții de Apel Constanța creează aparențe de parțialitate. A mai subliniat că aparențele de imparțialitate au un rol deosebit, deoarece instanța de judecată trebuie să inspire justițiabililor deplină încredere, ceea ce nu este cazul în speță.

Prin informațiile transmise la dosarul cauzei, după ce s-a prezentat parcursul cauzei, s-a arătat că motivele invocate de petent nu pot conduce la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor investiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că la nivelul instanței nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces inechitabil.

Analizând cererea formulată de petentul A., în temeiul art. 74 raportat la art. 71 din C. proc. pen. Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cauza Hauschildt contra Danemarcei).

Analizând, în aceste coordonate, împrejurările cauzei a cărei strămutare se solicită, Înalta Curte constată că din motivele invocate ca temeiuri de strămutare de către petentul A., nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Constanța, nefiind elemente pentru a se putea considera că, prin judecarea dosarului nr. x/2022 la această instanță, nu s-ar respecta toate garanțiile procesuale pentru judecarea cauzei fără părtinire.

Aprecierea pur subiectivă a petentului că la curtea de apel pe rolul căreia a fost înregistrată cauza nu s-ar putea judeca imparțial cauza, întrucât anterior s-a pronunțat o soluție de condamnare de către unul din completurile de judecată, nu este în măsură să ofere un minim de date obiective care să contureze lipsa de imparțialitate și obiectivitate a corpului de magistrați din cadrul instanței și să legitimeze, eventual, strămutarea cauzei.

Stabilirea vinovăției, examinarea și pronunțarea asupra unor cereri pe parcursul procesului formulate de părți constituie aspecte ce țin de judecata cauzei, funcția de judecată revenind instanței.

Mențiunea că petentul a avut calitatea de președinte al Casei de Asigurări de Sănătate Constanța și că din acest motiv cauza sa este de interes public, existând suspiciunea rezonabilă cu privire la temerea judecătorilor instanței de a pronunța o soluție favorabilă, aspect confirmat în timp prin respingerea apelului și a cererii de revizuire formulată, constituie o simplă alegație a petentului față de înfăptuirea actului de justiție, care nu a indicat elemente obiective de natură să conducă, în mod întemeiat, la îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorilor.

Petentul nu a relevat aspecte concrete de validare a strămutării cauzei, nefiind conturată o suspiciune rezonabilă de imparțialitate cu privire la toți judecătorii curții de apel pe rolul căreia se află cauza, pe care o solicită a fi strămutată.

Suspiciunea rezonabilă de lipsă de obiectivitate trebuie să existe în raport cu toți judecătorii instanței judecătorești pe rolul căreia se află o anume cauză penală.

Referitor la susținerea petentului în sensul că s-ar impune admiterea cererii de strămutare față de notorietatea cauzei sale, Înalta Curte reține că eventualele relatări ale presei locale nu sunt, de plano, apte a știrbi imparțialitatea judecătorilor completului desemnat, și cu atât mai puțin a tuturor magistraților Curții de Apel Constanța.

Împrejurarea că dosarul ar fi mediatizat nu poate influența negativ activitatea judecătorilor care aplică și se supun doar legii fără a fi influențați. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curții de Apel Constanța nu ar fi obiectivi sau imparțiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

Prin urmare, o cerere de strămutare vizează atitudini sau comportamente care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor instanței care sunt sesizați cu soluționarea cauzei care se solicită a fi strămutată, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal pe rolul acelei instanțe și nu privește nemulțumirea cu privire la soluțiile pronunțate de judecători.

Așadar, se constată că în cauză nu pot fi reținute elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivitătii judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că pe rolul Curții de Apel Constanța nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil care să justifice strămutarea judecării dosarului.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, rămâne sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 aprilie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-11-22
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 785/2023
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2023 Asupra cauzei de față; În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 111/P din data de 18 octombrie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția
ÎCCJ 2025-02-27
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală la data de 16 decembrie 2024, sub nr. X/1/2024,
ÎCCJ 2023-03-09
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 133/2023
Ședința publică din data de 09 martie 2023 Deliberând asupra prezentei cereri de strămutare, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția pena
ÎCCJ 2025-01-28
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 29/2025
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2025 Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petentul A. a
ÎCCJ 2023-02-08
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 67/2023
Ședința publică din data de 08 februarie 2023 Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petentul A., în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Ju
Sursă