ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 134/2023

Ședința publică din data de 14 martie 2023

Deliberând asupra cererii formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Craiova, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, la data de 24.02.2023 petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În motivarea cererii, petentul a arătat, în esență, că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Craiova este afectată, întrucât la actuala instanță se constată existența unei porniri, a unei lipse de obiectivitate, de imparțialitate împotriva sa, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal. La termenul de judecată din 24.06.2022 și 15.02.2023 ședința a fost publică, deși trebuia să fie declarată nepublică, avocatul persoanei vătămate a fost trecut pe tabloul avocaților incompatibili, întrucât a devenit asistent judiciar în cadrul Tribunalului Olt, ceea ce determină că aceasta poate influența instanța.

Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, pe rolul Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a fost înregistrat dosarul nr. x/2020, având ca obiect apelul formulat de petentul A. împotriva sentinței penale nr. 7 din 25.01.2022 pronunțată de Tribunalul Olt, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 7 închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de transmitere a sindromului imunodeficitar dobândit.

În informațiile solicitate potrivit art. 73 din C. proc. pen. și comunicate de către Curtea de Apel Craiova se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare se solicită, arătându-se că, în cauză, competența de analizare a cererii de strămutare aparține Înaltei Curți.

Analizând cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Craiova, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Strămutarea este acel remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra obiectivității și imparțialității tuturor judecătorilor unei instanțe.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referindu-se la conceptul de imparțialitate, a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată, atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curte în felul următor: ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

În speță, se constată că petentul A. a formulat cererea de strămutare a judecării cauzei la o altă instanță egală în grad, întrucât există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor din cadrul Curții de Apel Craiova, este afectată deoarece la actuala instanță apreciază ca fiind o lipsă de obiectivitate, de imparțialitate împotriva sa, datorită influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal, precum și faptul că avocatul persoanei vătămate a fost trecut pe tabloul avocaților incompatibili, întrucât a devenit asistent judiciar în cadrul Tribunalului Olt, ceea ce determină, în opinia sa, influența instanța.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat.

De asemenea, Înalta Curte subliniază că dreptul la un proces corect, imparțialitatea judecătorilor și a instanței de judecată sunt esențiale pentru realizarea actului de justiție. Imparțialitatea presupune lipsa oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces. În acest sens, aparențele prezintă o anumită importanță având în vedere încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire publicului într-o societate democratică și, în primul rând, acuzatului în cazul unui proces penal.

Analizând în ansamblu, în aceste coordonate generale, motivele invocate ca temeiuri de strămutare de către petentul B., în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., susținerile acestuia nu generează o suspiciune cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor, fiind necesar să fie coroborată cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității judecătorilor investiți a soluționa cauza a cărei strămutare se solicită.

Criticile petentului nu sunt de natură să pună sub semnul îndoielii imparțialitatea judecătorilor ori să evidențieze elemente obiective pentru a considera că prin judecarea dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Craiova s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În consecință, motivele învederate de petent nu conduc la dovedirea cerințelor legale care să fundamenteze strămutarea, niciuna dintre cerințele prevăzute de art. 71 C. proc. pen. nu este îndeplinită, întrucât, în raport de motivele invocate, nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor Curții de Apel Craiova, investiți cu soluționarea apelului formulat de petent.

Totodată, toți judecătorii sunt obligați prin prevederile Codului deontologic să decidă în mod obiectiv și liberi de orice influențe asupra cauzelor repartizate, or, aceștia nu pot deroga de la această obligație profesională decât în cazurile expres și limitative prevăzute de lege.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

Concluzionând, în contextul celor expuse, nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei îndoieli asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curții de Apel Craiova nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil, suspiciunea exprimată de petent cu privire la imparțialitatea judecătorilor curții de apel se referă, în realitate la nemulțumirile legate de modul de desfășurare a procesului penal, nefiind evidențiate împrejurări punctuale care să releve o relație apropiată sau o influență oarecare asupra magistraților învestiți cu soluționarea căii de atac declarate de petent.

Ca atare, se constată că aspectele invocate prin cererea de strămutare au un caracter general, argumentele fiind expuse într-o manieră abstractă, respectiv prezentate exclusiv sub forma unor simple afirmații care nu pot fi verificate și care nu tind la configurarea vreunui temei concret de strămutare. Așadar, este nevoie de alte elemente particulare suplimentare, care să configureze circumstanțele concrete ale cauzei într-o asemenea măsură încât să dea naștere la o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Craiova este afectată.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Craiova.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Craiova.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 martie 2023.