ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2673/2023

Ședința publică din data de 13 decembrie 2023

Asupra recursului cu care a fost învestită, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la 30.07.2020, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pe pârâta C., prin corespondent S.C. D. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, în contradictoriu cu intervenientul forțat E., să oblige pârâta la plata către reclamantul B. a sumei de 100.000 euro și către reclamantul A. a sumei de 25.000 euro, cu titlu de daune morale, a penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, începând cu data soluționării definitive a cauzei și până la data plății, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta C., prin corespondent S.C. D. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea în parte a acțiunii.

Prin sentința civilă nr. 556/10.03.2021, Tribunalul București, secția a VI-a civilă a admis în parte cererea de chemare în judecată, a obligat pârâta să plătească reclamantului A. suma de 10.000 RON și reclamantului B. suma de 70.000 RON, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral, penalități de întârziere de 0,2% pe zi, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii până la data plății integrale a despăgubirii, precum și suma de 2.380 RON către reclamantul A. și de 3.522,10 RON către reclamantul B., reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva aceste sentințe, reclamanții A. și B. au declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 1422/03.10.2022, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins apelul declarat de reclamantul A., a admis apelul formulat de reclamantul B. și, în consecință, a schimbat în parte sentința primei instanțe în sensul că a majorat daunele morale acordate acestuia de la suma de 70.000 RON la suma de 40.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR de la data plății și a obligat intimata-pârâtă la plata sumei de 1.822,30 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 1869/28.11.2022, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a admis cererea de completare a deciziei civile nr. 1422/03.10.2022, formulată de apelantul-reclamant B., în sensul că a obligat pârâta la plata către acesta a sumei de 5.863,36 RON, reprezentând cheltuieli efectuate cu traduceri, transport, expertiză și onorariu avocațial redus.

Împotriva deciziei civile nr. 1422/03.10.2022, reclamantul B. a declarat recurs.

Prin memoriul de recurs a criticat decizia instanței de apel, pentru încălcarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1.385 C. civ., privind repararea integrală a prejudiciului.

Autorul căii de atac a relevat și aplicarea greșită a prevederilor art. 1.387 și 1.388 C. civ., întrucât, față de împrejurările dovedite în cauză, instanța de apel trebuia să stabilească despăgubirile raportat la venitul pe care îl obținea în Franța și să includă în cuantumul daunelor morale atât câștigul din muncă de care a fost lipsit, cât și pe cel pe care este împiedicat să îl dobândească.

Recurentul a mai criticat decizia recurată sub aspectul aplicării greșite a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, față de caracterul pur subiectiv al aprecierii daunelor morale, ceea ce permitea instanței o judecată în echitate, prin examinarea circumstanțelor particulare ale cauzei evidențiate de probatoriile administrate.

În drept, a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La 21.03.2023, intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, invocând excepțiile inadmisibilității și nulității recursului, prin prisma dispozițiilor art. 483 alin. (2) și (3) C. proc. civ.

Stabilind ordinea de soluționare a excepțiilor invocate și examinând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului declarat în cauză, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) raportat la art. 494 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ. în art. 457.

Recursul de față are ca obiect decizia civilă nr. 1422/03.10.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în apel, într-o cauză în materia asigurărilor.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (…) în materia (...), asigurărilor (...)".

Interpretarea acestor dispoziții legale relevă faptul că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile date în apel în litigiile de asigurări.

Conform art. 24 C. proc. civ. "Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.", iar potrivit art. 27 C. proc. civ. "Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul."

Așa fiind, Înalta Curte constată că, față de data sesizării instanței, 30.07.2020, prin prisma prevederilor legale anterior relevate, decizia civilă nr. 1422/03.10.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, împotriva căreia s-a declarat prezentul recurs, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., nesusceptibilă de exercițiul căii de atac a recursului, după cum în mod corect a menționat și instanța de apel în dispozitivul acesteia, conform art. 425 alin. (3) C. proc. civ.

Cum recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ar fi de natură să încalce principiul legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, urmează ca, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să respingă recursul ca inadmisibil.

Deși, în principiu, admisibilă, pe temeiul culpei procesuale reținute, potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ., în sarcina recurentului-reclamant, cererea intimatei-pârâte, formulată prin întâmpinare, de obligare a acestuia la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta fază procesuală, urmează a fi respinsă în considerarea împrejurării că aceasta nu a depus dovezi care să ateste existența și întinderea lor, în conformitate cu prevederile art. 452 raportate la cele ale art. 494 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant B. împotriva deciziei civile nr. 1422/03.10.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Respinge cererea intimatei-pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 decembrie 2023.