ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2606/2023

Ședința publică din data de 7 decembrie 2023

Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

În drept, a invocat prevederile art. 1171, art. 1178, art. 1179, art. 1183, art. 1188, art. 1196, art. 1199, art. 1200 și art. 1669, cu referire la art. 1279 C. civ.

Prin încheierea din data de 28.04.2021, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis excepția necompetenței materiale procesuale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă la data de 11 mai 2021, sub nr. x/2021*.

Prin sentința civilă nr. 2776 din 11.11.2021, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 265 din 22 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost respins apelul ca nefondat.

În motivare, recurentul a prezentat situația de fapt privind negocierile purtate între părți și a susținut că instanța de apel a dat dovadă de lipsă de imparțialitate în soluționarea căii de atac.

În acest sens, recurentul a arătat că instanța de apel a avut în vedere doar refuzul intimatei-pârâte, comunicat la 13.03.2020, fără însă a analiza noua ofertă de plată a sumei de 55.000 Euro.

Totodată, a susținut că discuțiile purtate prin corespondență întrunesc criteriile unor negocieri și au importanță în măsura în care autorul ofertei din 13.03.2020 nu o denunță înainte de 23.09.2020, când apelantul-reclamant a acceptat-o. După această dată, autorul ofertei trebuie să suporte consecințele legii în caz de refuz.

În acest context, recurentul a menționat că instanța de apel în mod greșit a reținut că intimata-pârâtă a transmis refuzul său la 07.10.2020, când oferta fusese acceptată, fără însă să mai facă referire la aspectele relevante învederate. Instanța de apel în mod evident a prezentat fapte petrecute după acceptarea ofertei cu scopul evident de respingere a apelului.

În continuare, se arată că instanța de apel a invocat prevederile art. 630 C. proc. civ., ca text prohibitiv al perfectării întelegerii dintre părți, avantajând încă o dată intimata.

Potrivit recurentului la pag. 5-7 din decizia atacată sunt cuprinse o serie de motive favorabile integral intimatei, prin invocarea și interpretarea doar a textelor de lege care ar susține soluția primei instanțe, fără a se analiza cele susținute de recurent și cu nerespectarea principiului imparțialității procesului civil.

Sub acest aspect, recurentul relevă considerentele instanței de apel privind emitentul ofertei din 13.03.2020 și consideră că maniera și conținutul constatărilor constituie dovada încălcării principiului privind judecarea cauzei de o instanță imparțială.

În concluzie, acesta susține că prin calificarea dată de instanță înscrisului din 13.03.2020 privind neangajarea intimatei-pârâte, împreună cu toate considerentele care ocolesc fondul cauzei, conduc la o suspiciune privind lipsa de imparțialitate în soluționarea apelului, fiind aplicabilă sancțiunea nulității hotărârii, prevăzută de art. 174 C. proc. civ.. Totodată, conform art. 175 alin. (1) C. proc. civ., prin decizia atacată i s-a adus recurentului o vătămare care nu poate fi înlocuită decât prin înlăturarea acesteia.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 11 septembrie 2023, intimata-pârâtă B. S.A. a invocat excepțiile inadmisibilității recursului în temeiul dispozițiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. și a nulității recursului în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., iar pe fond, a solicitat respingerea recursului.

Prin răspunsul la întâmpinare din 5 octombrie 2023, recurentul-reclamant a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de către intimata-pârâtă, iar la data de 5 decembrie 2023, acesta a depus note scrise.

Cauza a fost înregistrată la 10 august 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, iar prin rezoluția din 6 octombrie 2023 s-a fixat termen de judecată la 7 decembrie 2023.

Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu prioritate, a luat în examinare excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă B. S.A., urmând a anula recursul pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității", iar potrivit art. 489 alin. (2) din același cod, "sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din dispozițiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reține că instanțele au obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din același cod, iar dacă această cerință nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.

Este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul din motivele prevăzute expres și limitativ de lege, întrucât este o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, părțile având la dispoziție o judecată în fond, în fața primei instanțe și a instanței de apel.

În cauză, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat doar formal pe motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. instituie condiția existenței unei neregularități de ordin procedural sancționate cu nulitatea potrivit art. 174 din C. proc. civ. sau a încălcării unor principii ale procesului civil.

Prin motivele de casare recurentul prezintă situația de fapt reținută de instanțele fondului și susține că instanța de apel a dat dovadă de lipsă de imparțialitate în soluționarea căii de atac prin modalitatea în care a interpretat probele administrate în cauză privind negocierea părților.

În acest sens, recurentul a arătat că prin calificarea dată de instanța de apel înscrisului din 13.03.2020, ca fiind un act care nu angajează societatea pârâtă pentru finalizarea negocierilor prin prisma semnatarului acestuia și prin considerentele care ocolesc fondul cauzei, se creează o puternică suspiciune privind lipsa de imparțialitate a instanței care a soluționat calea de atac a apelului.

Înalta Curte constată că respectivele critici, privind lipsa de imparțialitate a instanței de apel în soluționarea căii de atac, nu pot fi analizate în condițiile în care, atunci când sunt îndoieli privind imparțialitatea completului de judecată, legiuitorul a prevăzut în mod expres procedura de invocare și soluționare a acestor incidente, la art. 41 și urm. C. proc. civ., procedură pe care părțile nu au urmat-o.

Așadar, criticile recurentului privind considerentele deciziei recurate care nasc îndoieli privind lipsa de imparțialitate a completului în soluționarea apelului nu pot fi primite.

În egală măsură și restul criticilor privind interpretarea greșită de către instanța de apel a probelor administrate privind negocierile purtate între părți și calitatea persoanei semnatare a propunerii intimatei-pârâte din data de 13.03.2020 nu pot fi primite, întrucât vizează stabilirea situației de fapt și reaprecierea probelor, aspecte de netemeinicie ce nu pot forma obiect al controlului judiciar în calea extraordinară de atac a recursului, în care se analizează conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabil.

Prin urmare, reiterarea prin recurs a situației de fapt invocate prin acțiune, solicitarea de reapreciere a probelor administrate de instanțele de fond privind negocierile dintre părți și de constatare a lipsei de imparțialitate a instanței de apel, nu reprezintă o motivare a recursului, în sensul prevăzut de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu sunt relevate criticile de nelegalitate punctuale ale hotărârii atacate, prin evocarea greșelilor de judecată săvârșite de instanța de apel, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 din același cod, de strictă interpretare.

În consecință, întrucât din motivele expuse prin memoriul de recurs nu poate fi identificată nicio critică aptă să fie încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., potrivit art. 489 alin. (2) din același cod, intervine sancțiunea nulității recursului pentru motivarea necorespunzatoare, care, de asemenea, nu constituie o motivare, în sens procedural, a recursului.

În alți termeni, față de considerentele precedente se poate reține că accesul la justiție presupune și respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea căii extraordinare de atac.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora "recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

Înalta Curte constată că recurentul nu a indicat în mod efectiv în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate din perspectiva dispozițiilor art. 488 C. proc. civ. și nu au fost identificate nici motive de casare de ordine publică, pentru a putea fi invocate în temeiul art. 489 alin. (3) din același cod, impunându-se, astfel, a fi aplicată sancțiunea nulității recursului.

Pentru considerentele care preced, în temeiul art. 496 alin (1) C. proc. civ. raportat la art. 489 alin. (2) din același cod, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 265 din 22 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 265 din 22 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 decembrie 2023.