ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2222/2023

Ședința publică din data de 31 octombrie 2023

Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția I Civilă, la data de 07.12.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII SECTORIALĂ DIN CADRUL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE: anularea deciziei de recalculare a drepturilor de pensie nr. x din 05.05.2017, recomunicată la 14.09.2017; obligarea pârâtei la recalcularea și acordarea drepturilor de pensie pentru perioada anterioară dobândirii calității de militar activ și cea cuprinsă între data trecerii în rezervă (15.12.1985) și intrarea în vigoare a Legii 164/2001 (07.04.2001), drepturi care au fost omise prin decizia de recalculare; obligarea pârâtei la plata drepturilor de pensie restante, rezultate în urma recalculării, începând cu data emiterii deciziei de recalculare (05.05.2017); actualizarea drepturilor restante de pensie cu indicele de inflație și dobânda medie bancară până la data efectivă a plății.

Prin sentința civilă nr. 1207/PI din 21 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Timiș, secția I Civilă a admis excepția tardivității formulării contestației și, în consecință, a respins contestația formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul A. a declarat apel, solicitând admiterea căii de atac și modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul admiterii acțiunii formulate.

Prin decizia civilă nr. 483 din 31 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a admis apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 1207/21.10.2022 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerul Afacerilor Interne; a anulat sentința apelată în ceea ce privește excepția tardivității contestației, pe care a respins-o, și, evocând fondul, a respins, ca nefondată, contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, a respins cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță și a luat act de faptul că apelantul-reclamant și-a rezervat dreptul de a solicita cheltuieli de judecată în apel pe cale separată.

Împotriva acestei decizii, A. a formulat cerere de revizuire, solicitând a se constata că decizia a cărei revizuire a solicitat-o încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri pronunțată de aceeași instanță, referitor la aceleași părți, având ca obiect solicitarea acelorași drepturi, iar pe fond a arătat că această decizie este netemeinică și nelegală în ceea ce privește recalcularea drepturilor de pensie având în vedere că, pentru perioada în discuție, a avut o contribuție importantă la fondul de pensii, raportat la veniturile pe care le-a realizat în acea perioadă.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția Litigii de Muncă la 26 iulie 2023, sub nr. x/2023.

Prin întâmpinare, intimata Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerul Afacerilor și Internelor București a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Prin decizia civilă nr. 614 din 8 septembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire promovate de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 483/31.05.2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerul Afacerilor și Internelor, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ca urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 2 octombrie 2023, sub același număr de dosar.

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a luat în examinare excepția tardivității cererii revizuire, invocată din oficiu, reținând următoarele:

Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. reglementează principiul legalității căii de atac, conform căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Termenele prevăzute de lege pentru exercitarea căilor de atac sunt reglementate prin norme procesuale de ordine publică, astfel încât părțile trebuie să le respecte atât în privința duratei, cât și în privința momentului de la care acestea se calculează.

Prin raportare la aceste considerații, instanța supremă constată că, prin cererea de revizuire a deciziei civile nr. 483 din 31 mai 2023, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuentul A. a solicitat să se constate că decizia a cărei revizuire o solicită încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri pronunțate de aceeași instanță (decizia civilă nr. 2265/03.10.2012, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2012).

În raport de motivul de revizuire invocat de către revizuent, Înalta Curte constată că devin incidente dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora, "termenul de revizuire este de o lună și se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".

Potrivit acestui text de lege, atunci când se invocă existența unor hotărâri definitive potrivnice, pronunțate în dosare diferite, ultima hotărâre încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, termenul de revizuire este de o lună și se calculează de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul imperativ de o lună în care poate fi formulată cererea de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate în apel, fără drept de recurs, se calculează de la data pronunțării respectivei hotărâri, indiferent dacă partea a fost sau nu prezentă la dezbaterile în fond sau la pronunțare, de la această dată hotărârea devenind definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

În prezenta cauză, termenul imperativ de o lună prevăzut la art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la 31 mai 2023 - data pronunțării ultimei hotărâri pretins potrivnice (decizia civilă nr. 483 din 31 mai 2023, împotriva căreia s-a formulat revizuire), iar cererea de revizuire a fost formulată la 26 iulie 2023.

Fiind un termen stabilit pe luni, devin aplicabile dispozițiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. civ., care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună.

Totodată, se vor avea în vedere și dispozițiile art. 181 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează".

Prin urmare, în condițiile în care termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 31 mai 2023, rezultă că ultima zi în care putea fi formulată cererea de revizuire a fost vineri, 30 iunie 2023.

Având în vedere că cererea de revizuire a fost formulată cu depășirea termenului imperativ de o lună prevăzut la art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., devin incidente prevederile art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ. potrivit cărora, "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".

Ca urmare a exercitării revizuirii cu nerespectarea termenului imperativ stabilit de legea procesual civilă, instanța supremă constată că a intervenit decăderea din dreptul de a exercita această cale de atac, cu consecința pierderii de către revizuent a dreptului de a-i fi examinat motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la cele ale art. 185 alin. (1) teza I și art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității, invocată din oficiu, și va respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 483 din 31 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 483 din 31 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii la Completul de 5 Judecători.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2023.