ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2208/2023

Ședința publică din data de 31 octombrie 2023

Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci la data de 04.10.2019, sub nr. x/2019, contestatorii A. și B., în contradictoriu cu intimata creditoare C. S.A., au formulat contestație la executare, prin care au solicitat anularea somației nr. x/2013 din 17.09.2019, desființarea tuturor actelor de executare silită, inclusiv a adreselor de înființare a popririlor nr. 546/2013 din 17.09.2019 și desființarea executării silite însăși.

Cererea, astfel formulată, a fost completată la 07.11.2019 cu un nou capăt de cerere, având ca obiect întoarcerea executării silite, prin care contestatorii au solicitat restabilirea situației anterioare executării, în sensul obligării intimatei C. la restituirea sumei de 65.794,42 RON, consemnată la dispoziția executorului judecătoresc în perioada martie 2016- octombrie 2019, precum și a tuturor sumelor realizate până la data ridicării popririlor înființate la care se adaugă dobânda legală, respectiv suma de 1644,84 RON.

Prin sentința civilă nr. 2585/13.12.2019, Judecătoria Tecuci a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud.

Prin sentința civilă nr. 1108/29.08.2020, Judecătoria Adjud a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de contestatori, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Adjud și Judecătoria Tecuci, a dispus înaintarea dosarului către Curtea de Apel Galați pentru a hotărî asupra conflictului negativ de competență și a dispus suspendarea judecății cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență.

Prin sentința civilă nr. 41/F/20.10.2020, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud.

În acest context, cauza a fost înregistrată din nou pe rolul Judecătoriei Adjud la data de 04.01.2021, sub nr. x/2019*.

La data de 16.11.2020, pe rolul Judecătoriei Adjud a fost înregistrată, sub nr. x/2020, și cererea formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata creditoare D. S.A. prin care, pe calea contestației la executarea silită însăși, a solicitat desființarea executării silite însăși ce face obiectul dosarului de executare silită nr. x/2013 înregistrat la B.E.J. E. și anularea tuturor actelor de executare silită subsecvente încheierii de încuviințare a executării silite nr. 343 din data de 16.05.2013.

În dosarul menționat, la 10.01.2021 și la 22.02.2021, contestatorul a depus două cereri modificatoare, prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. x/2013 din data de 08.09.2020, emis de B.E.J. E. și a actelor de executare silită subsecvente și, totodată, întoarcerea executării silite, cerând obligarea F. S.A., reprezentantul și colectorul de sume din executarea silită în România al intimatei, la plata sumei de 15.878,25 RON.

Prin încheierea de ședință din 02.03.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Adjud a admis excepția conexității invocată din oficiu și a dispus trimiterea dosarului în vederea conexării la dosarul nr. x/2019.

Prin sentința civilă nr. 874/11.06.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Adjud a calificat excepția inadmisibilității contestației la executare și excepția autorității de lucru judecat invocate prin întâmpinare, în dosarul nr. x/2019, ca apărări de fond; a admis în parte excepția tardivității formulării contestației la executare invocată prin întâmpinare în dosarul nr. x/2019, în ceea ce privește motivele de contestație la executarea silită însăși; a respins ca tardivă contestația la executarea silită însăși formulată în dosarul nr. x/2019; a respins, în rest, ca neîntemeiată, contestația la executare ce face obiectul dosarului nr. x/2019, a respins ca neîntemeiată cererea de întoarcere a executării silite formulată în dosarul nr. x/2019; a admis excepția tardivității modificării contestației la executare formulată în dosarul nr. x/2020; a respins ca tardiv formulate motivele de contestație invocate la data de 18.01.2021 prin cererea de modificare a contestației la executare ce face obiectul dosarului nr. x/2020; a calificat excepția autorității de lucru judecat invocată prin întâmpinare în dosarul nr. x/2020 ca o apărare de fond, a admis în parte excepția tardivității formulării contestației la executare invocată prin întâmpinare în dosarul nr. x/2020, în ceea ce privește motivele de contestație la executarea silită însăși, a respins ca tardivă contestația la executarea silită însăși formulată în dosarul nr. x/2020; a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată de intimata D. S.A. în dosarul nr. x/2020 și a respins, în rest, contestația la executare ce face obiectul dosarului nr. x/2020 și cererea de întoarcere a executării silite ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva acestei sentințe, la data de 17.08.2021, contestatorul a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, anularea în tot a hotărârii și admiterea cererii de întoarcere a executării silite pentru toate sumele distribuite în dosarul de executare nr. 546/2013.

Prin decizia civilă nr. 497 din 7 decembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Vrancea, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 874 din 11.06.2021 pronunțată de Judecătoria Adjud în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata-contestatoare B. și intimata C. S.A.; totodată, a respins, ca neîntemeiată, cererea intimatei C. S.A. București privind obligarea apelantului la cheltuieli de judecată.

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea la 19 ianuarie 2022, sub nr. x/2022, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele C. S.A. și D. S.A., schimbarea în tot a deciziei civile nr. 497/07.12.2021 pronunțată de Tribunalul Vrancea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019 și, pe cale de consecință, admiterea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 874/11.06.2021 a Judecătoriei Adjud, iar, în rejudecare, admiterea contestațiilor la executare formulate în dosarul nr. x/2019 la care a fost conexat dosarul nr. x/2020.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

La 14.02.2022, revizuentul a depus cerere de completare a cererii de revizuire cu motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 5 și 7 C. proc. civ.. La aceeași dată, revizuentul a depus și cerere de restituire a sumei de 16.790 RON de către executorul judecătoresc, solicitând soluționarea acesteia ulterior celei de revizuire.

La termenul de judecată din 17 martie 2022, conform încheierii de ședință de la acea dată, instanța a constatat terminată cercetarea judecătorească, iar în baza art. 392 C. proc. civ. a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor, reținând cauza în pronunțare.

Totodată, având nevoie de timp pentru a delibera, în baza art. 396 alin. (1) C. proc. civ., a dispus amânarea pronunțării la data de 24.03.2022.

Prin decizia civilă nr. 140/2022 din 24 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Vrancea, secția I civilă a admis excepția netimbrării cererii de completare a motivelor de revizuire invocată de intimată; a anulat cererea de completare a motivelor de revizuire ca netimbrată; a admis excepția inadmisibilității cererii accesorii privind restituirea sumei de 16.790 RON invocată de intimată și a respins cererea accesorie ca inadmisibilă; a respins excepția inadmisibilității cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. ca rămasă fără obiect; a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 497 din 07.12.2021 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimații C. S.A. și B..

Împotriva încheierii din 17.03.2022 și a deciziei nr. 140/24.03.2022 pronunțate de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. x/2022, revizuentul A. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a deciziei nr. 140/2022 și reținerea cauzei spre judecare pe fondul cauzei. În drept, a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin notele scrise depuse la dosarul cauzei, intimata-pârâtă C. S.A. a solicitat, în principal, respingerea recursului ca inadmisibil și, în subsidiar, respingerea recursului ca neîntemeiat, cu referire la excepția inadmisibilității recursului arătând că hotărârea supusă revizuirii este una definitivă, astfel încât, față de dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., revizuentul nu are deschisă calea de atac a recursului.

La termenul de judecată din 16.11.2022, Curtea de apel a respins solicitarea recurentului de recalificare a căii de atac declarate în cauză. De asemenea, la aceleași termen de judecată, instanța a pus în discuție excepția inadmisibilității recursului prin prisma dispozițiilor art. 718 alin. (1) raportat la art. 513 alin. (5) C. proc. civ., invocată de intimata-pârâtă.

Prin decizia civilă nr. 278/R din 16 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a admis excepția inadmisibilității și, în consecință, a respins ca inadmisibil recursul promovat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 17.03.2022 și a deciziei civile nr. 140/24.03.2022 pronunțate de Tribunalul Vrancea, secția I civilă în dosarul nr. x/2022.

La data de 29.12.2022, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 278/R/16.11.2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2019, solicitând anularea deciziei contestate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.

În motivarea în fapt a cererii, contestatorul a arătat că invocă nelegala citare a C. S.A. București, absența intimatei C. S.A. București de la judecarea cauzei începând de la prima instanță și până la recurs, eroarea materială produsă la schimbarea dosarului nr. x/2019 și eroarea materială produsă la înlocuirea intimatei C. S.A. cu C. S.A. De asemenea, a mai invocat și eroarea materială produsă la judecarea recursului față de sediul procesual ales al intimatei pârâte C. S.A. București.

În drept, au fost invocate prevederile art. 503, art. 503 alin. (2) pct. 2 și 3 C. proc. civ. și art. 634 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 33/R din 15 februarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins ca nefondată excepția tardivității contestației în anulare invocată prin întâmpinare; a admis excepția inadmisibilității invocată de intimata C. S.A. prin întâmpinare și a respins ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 278/R din 16.11.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2022.

Împotriva deciziei instanței pronunțate în calea de atac a contestației în anulare, contestatorul A. a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei civile nr. 33/R din 15 februarie 2023 pentru motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

La 3 iunie 2023, recurentul a depus la dosar o cerere de suspendare a executării silite din dosarul de executare nr. 546/2013, întemeiată pe dispozițiile art. 719 alin. (1) și (4) pct. 1 C. proc. civ. coroborat cu dispozițiile art. 16 și 22 din același Cod. În dovedire, a anexat încheierea de respingere a cererii de încuviințare a executării silite, pronunțată la 10.01.2013 de Judecătoria Tecuci în dosarul nr. x/2012.

Examinând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității cererii de suspendare a executării silite, invocată din oficiu, precum și excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata-pârâtă C. S.A., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 719 alin. (1) din C. proc. civ., "Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea. (...)"

În conformitate cu art. 719 alin. (4) pct. 1 din C. proc. civ., "Suspendarea executării este obligatorie și cauțiunea nu este necesară dacă hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu".

Având în vedere că ambele texte pe care recurentul și-a întemeiat cererea de suspendare reglementează ipoteze ale suspendării executării silite în cadrul contestației la executare, se impune precizarea că o astfel de cerere se formulează în fața instanței competente să soluționeze contestația la executare, în acest sens fiind dispozițiile art. 719 C. proc. civ. care fac vorbire de "instanța competentă" coroborate cu dispozițiile art. 714 C. proc. civ. care fac vorbire de "instanța de executare" și ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ. care definesc instanța de executare drept judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Recurentul nu a formulat o cerere de suspendare a executării hotărârii atacate cu recurs întemeiată pe dispozițiile art. 484 C. proc. civ., ci o cerere de suspendare a executării silite specifică contestației la executare, cerere care nu poate fi formulată/reiterată direct într-un recurs împotriva deciziei pronunțate în contestație în anulare.

Pe cale de consecință, având în vedere dispozițiile art. 494 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a executării silite formulată de recurentul A..

Așadar, legalitatea căilor de atac presupune că o hotărâre judecătorească este supusă căilor de atac prevăzute de lege, neputând fi folosite alte mijloace procedurale în scopul obținerii reformării sau retractării unei hotărâri judecătorești.

Totodată, legalitatea căilor de atac este, în egală măsură, atât un principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României, republicată, stipulând în sensul că "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", cât și un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

În speță, autorul prezentului demers judiciar a declarat recurs împotriva unei hotărâri pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare.

Dispozițiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ. statuează în sensul că sunt supuse recursului hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., "hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".

Obiectul contestației în anulare a fost reprezentat de decizia nr. 278/R din 16 noiembrie 2022, pronunțată în recurs de Curtea de Apel Galați.

Raportat la prevederile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea judecătorească atacată pe calea contestației în anulare, respectiv decizia nr. 278/R din 16 noiembrie 2022, pronunțată în recurs de Curtea de Apel Galați, este definitivă în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., astfel încât, nici hotărârea dată în contestație în anulare, respectiv decizia civilă nr. 33/R din 15 februarie 2023, nu poate face obiectul căii extraordinare de atac a recursului.

În consecință, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, Înalta Curte, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a, raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 33/R din 15 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Cu privire la cererea intimatei-pârâte C. S.A. de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, Înalta Curte reține că, deși prin notele scrise au fost solicitate cheltuieli de judecată, intimata, prin avocat, a depus doar împuternicire avocațială, fără a atașa, odată cu notele scrise sau ulterior, eventuale dovezi care să ateste efectuarea cheltuielilor de judecată în cauză.

Cum intimata-pârâtă C. S.A. nu a făcut dovada existenței cheltuielilor de judecată pretinse, conform art. 452 C. proc. civ., până la data închiderii dezbaterilor, cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecată va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a executării silite.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 33/R din 15 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția I civilă.

Respinge cererea intimatei-pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2023.