ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 937/2023

Ședința publică din data de 26 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci la 20.01.2023, petentul Biroul Executorului Judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite imobiliare, mobiliare și prin poprire împotriva debitoarei B..

Prin încheierea nr. 113/26.01.2023, Judecătoria Tecuci a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți.

Pentru a dispune astfel, a reținut că potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., cererile de încuviințare a executării silite sunt de competența instanței de executare, iar potrivit art. 651 alin. (1) din același cod, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Având în vedere că reședința debitoarei era, la data sesizării organului de executare, în raza Judecătoriei Rădăuți, a apreciat că respectiva judecătorie este competentă să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite.

Învestită astfel, Judecătoria Rădăuți a pronunțat la 08.02.2023 încheierea nr. 187, prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Judecătoria Rădăuți a reținut că instanța competentă teritorial este cea de la domiciliul debitoarei, care se afla în jud. Galați, în circumscripția Judecătoriei Tecuci, fiind fără relevanță înscrierea reședinței în circumscripția Judecătoriei Rădăuți, deoarece reședința are caracter temporar, până în august 2023, iar locuința principală a debitoarei a fost stabilită, succesiv, în jud. Galați, unde se află și în prezent.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, în temeiul art. 135 C. proc. civ., stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ. "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Dispoziția legală citată instituie o competență prioritară a judecătoriei în în circumscripția căreia se află, la data sesizării organului de executare, sediul sau domiciliul debitorului.

Totodată, potrivit art. 87 C. civ., "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală", iar potrivit art. 88 din același cod, "Reședința persoanei fizice este în locul unde își are locuința secundară".

Înalta Curte subliniază că noțiunea de domiciliu, care interesează regulile procedurii civile, în general, și competența de soluționare a unei cereri de încuviințare a executării silite, în concret, se identifică cu noțiunea de locuință de fapt, deoarece obiectivul normelor care guvernează procesul civil este acela ca partea să aibă cunoștință despre litigiu și actele de procedură îndeplinite în cursul acestuia. Or, scopul normei de drept în materia competenței teritoriale nu ar fi atins dacă domiciliul nu ar fi asociat cu locuința efectivă a debitorului, deoarece, în caz contrar, se creează premisele ca acesta să fie lipsit de exercițiul drepturilor sale procedurale.

Din actele dosarului, a rezultat că, la 17.01.2023, data sesizării organului de executare, debitoarea B. avea domiciliul legal, potrivit evidențelor D.E.P.A.B.D., în comuna Buciumeni, sat Hânțești, jud. Galați, iar reședința, potrivit acelorași informații oficiale, a fost înregistrată, pentru perioada 03.08.2022-02.08.2023, în Rădăuți, str. x, jud. Suceava. Astfel, debitoarea locuia în fapt, la data depunerii cererii de executare silită de către creditoare, în circumscripția Judecătoriei Rădăuți, care devine instanță de executare competentă pentru soluționarea cererii de încuviințare a executării silite.

Așadar, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Rădăuți.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 aprilie 2023.