ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2203/2023

Ședința publică din data de 31 octombrie 2023

Asupra cererilor de revizuire de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele litigiului.

Prin sentința civilă nr. 765 de la 22 februarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2014, Tribunalul București, secția a VII-a civilă a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității și a admis în parte cererile formulate de A.. în contradictoriu cu B. S.R.L., C., D. S.A. și D. S.A. prin administrator special E., dispunând anularea:

1) Hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor debitoarei D. S.A. din data de 06.07.2011, privind aducerea de aport în natură la B. S.R.L. a unor bunuri indicate în hotărâre,

2) Hotărârii adunării a acționarilor debitoarei D. S.A. nr. 1481 din data de 23.08.2011 și a Contractului de cesiune părți sociale nr. 4 din data de 23.08.2011 prin care au fost cesionate părțile sociale ale debitoarei din capitalul deținut la B. S.R.L. către C.

3) Hotărârii adunării generale a acționarilor debitoarei D. S.A. din data de 13.06.2012 autentificate sub nr. x din 10.07.2012 la F. prin care debitoarea a decis aportarea în natură către B. S.R.L. a imobilului în suprafață de 86.662,80 mp din str. x, București cu număr cadastral x din CF x

4) Contractului de închiriere nr. x/01.01.2012 și repunerea părților în situația anterioară cu privire la bunurile imobile.

Au fost obligate pârâtele să restituie în natură debitoarei bunurile imobile-construcții-clădiri indicate și individualizate în Hotărârea din data de 06.07.2011, respectiv cele din București, str. x (nr. cadastral x a localității București, sector 1), București, Calea x H (nr. cadastral x cartea funciară a localității București, sector 6), jud. Prahova, Ploiești str. x (nr. cadastral x din carte funciară a Mun. Ploiești), Jud. Prahova oraș Sinaia, loc. Valea Largă (nr. cadastral x cartea funciară nr. x - nr. cf vechi 943N a localității Sinaia), jud. Prahova, com. Brazi, sat Brazii de jos (nr. cadastral x), jud. Teleorman, Roșiorii de Vede, str. x (nr. cadastral x cartea funciară a municipiului Roșiorii de Vede, jud. Teleorman) și jud. Ilfov, Chitila str. x nr. 2c (nr. cadastral x din Cartea Funciară a localității Chitila, jud. Ilfov), precum și imobilul teren situat în București, str. x (nr. cadastral x din cartea funciară a localității București, sector 1) din Hotărârea adunării generale a acționarilor debitoarei D. S.A. din data de 13.06.2012.

A fost respinsă cererea cu privire la bunurile mobile.

Prin decizia civilă nr. 1471/2022, pronunțată la data de 06 octombrie 2022, în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a luat act de renunțarea la judecata apelurilor principale declarate de apelanta-pârâtă D. S.A., prin administrator special E. împotriva încheierilor din 09.02.2022, 06.10.2021, 30.03.2021, 06.07.2021 și 25.01.2021 și a sentinței civile nr. 765/22.02.2022 pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă în dosarul nr. x/2014, de apelanta-pârâtă G. împotriva încheierilor din 30.03.2021, 06.07.2021, 25.01.2021 și sentinței civile nr. 765/22.02.2022, și de apelanta-pârâtă B. S.R.L., prin administrator statutar G. împotriva încheierilor din 30.03.2021, 06.07.2021, 25.01.2021 și sentinței civile nr. 765/22.02.2022, formulate în contradictoriu cu intimatul - administrator judiciar A.. și, în baza art. 472 alin. (2) C. proc. civ., a constatat rămas fără efect apelul incident declarat de către administratorul judiciar A.. împotriva sentinței civile nr. 765/22.02.2022 pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă în dosarul nr. x/2014.

II. Căile de atac exercitate

Împotriva acestor hotărâri, au formulat cereri de revizuire revizuentele B. S.R.L., prin administrator judiciar H. și D. S.A., prin administrator special E., invocând, în drept, prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1, pct. 2, pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ., în esență, solicitând admiterea cererii și anularea sentinței civile nr. 765 din 22 februarie 2022, rămase definitivă în data de 06.10.2022, deoarece este contrară sentinței civile nr. 6357/25.10.2013, rămase definitivă prin decizia civilă nr. 1386/2014, pronunțată în dosarul nr. x/2011 și, respectiv, sentinței civile nr. 375/03.02.2017, pronunțate în dosarul nr. x/2016.

La termenul de judecată din data de 26 octombrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus disjungerea și judecarea separată a cererilor de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 1, pct. 2 și pct. 5 C. proc. civ., invocând, din oficiu, excepția necompetenței materiale de soluționare a cererilor respective și dispunând declinarea competenței de soluționare a acestora în favoarea Curții de Apel București.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cererile de revizuire formulate, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.., Înalta Curte reține următoarele:

Prezentele cereri de revizuire sunt îndreptate împotriva deciziei civile nr. 1471/2022 din 06 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2014 și împotriva sentinței civile nr. 765 din 22 februarie 2022, pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

Întrucât prin decizia civilă nr. 1471/2022 din 06 octombrie 2022 s-a luat act de renunțarea la judecata apelurilor principale formulate împotriva sentinței civile nr. 765 din 22 februarie 2022, iar apelul incident a fost respins ca rămas fără efect, verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a revizuirii se va efectua prin raportare la conținutul hotărârii de primă instanță, ale cărei dispoziții au intrat în puterea lucrului judecat și cu privire la care revizuentele pretind că nesocotesc autoritatea de lucru judecat a hotărârilor pronunțate în dosarele nr. x/2011 și nr. y/2016

Prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., menționate de revizuente ca temei de drept al cererii lor, stipulează că revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: . . . . . . . . . .8.există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, aceste dispoziții aplicându-se și în cazul hotărârilor potrivnice date de instanțe de recurs.

Înalta Curte reține, cu titlu general că, astfel cum se deduce din ansamblul dispozițiilor art. 509 pct. 8 și art. 513 alin. (3) teza I C. proc. civ., cazul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri a fost reglementat pentru a înlătura situațiile de încălcare a puterii de lucru judecat în manifestarea sa negativă, de excepție procesuală care se opune inițierii unui al doilea litigiu identic ca părți, obiect și cauză.

Pentru atingerea acestui obiectiv, prin art. 509 pct. 8 C. proc. civ. s-a arătat că judecarea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri se realizează prin anularea ultimei hotărâri ce încalcă puterea de lucru judecat a celei dintâi, în manifestarea sa de excepție procesuală.

Pentru a se statua asupra admisibilității unei cereri de revizuire în această ipoteză legală, în principiu, trebuie îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba despre hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, să fie vorba despre hotărâri pronunțate în același litigiu (cu tripla identitate de părți, obiect și cauză), hotărârile respective să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese sau dosare diferite, iar în al doilea proces, să nu fi fost invocată excepția puterii de lucru judecat, sau chiar dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

Or, din examinarea sentinței ce se solicită a fi revizuită, se constată că instanța a analizat, în cadrul acesteia, apărarea formulată de societatea D. S.A., prin administrator special E., în sensul că două instanțe s-au pronunțat în mod definitiv și au cenzurat hotărârile adunării generale a asociaților, stabilind că acestea sunt temeinice și legale.

Astfel, din lecturarea considerentelor sentinței menționate, reiese că, raportându-se la aceleași hotărâri ca și cele invocate în prezenta cerere, date în dosarele nr. x/2011 și nr. y/2016, instanța a reținut, pe de-o parte, că judecătorul delegat la registrul comerțului nu are competența de a analiza, apriori și din oficiu, o eventuală fraudare a creditorilor prin raportare la o insolvență ce s-ar putea deschide peste doi ani, ci efectuează controlul legalității în limitele stabilite de Legea nr. 31/1990, iar pe de altă parte, că sentințele pronunțate ulterior în litigii având ca obiect anularea hotărârilor adunării general ale debitoarei, pentru motive ce țin de Legea nr. 31/1990, nu suplinesc și nu înlătură analiza condițiilor în care poate interveni nulitatea din perspectiva art. 80 - art. 81 din Legea nr. 85/2006, ce are natura unei legi speciale. Ca atare, judecătorul sindic a statuat că respectarea dispozițiilor art. 113 din Legea nr. 31/1990 nu înseamnă că hotărârea adunării generale în discuție nu ar putea fi anulată pe considerentul că a realizat un transfer fraudulos, în înțelesul legii insolvenței.

Rezultă așadar că în cuprinsul considerentelor sentinței ce face obiectul revizuirii, se face trimitere la cele statuate prin hotărârile pretins potrivnice invocate de revizuente, reținându-se explicit că soluțiile anterioare, pronunțate în litigii care se întemeiau pe o cauză și un obiect diferite, nu împiedică formularea unor cereri întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 85/2006.

În aceste condiții, nu se poate aprecia că instanța care a pronunțat sentința civilă nr. 765/22.02.2022 a ignorat autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 6357/25.10.2013, rămase definitivă prin decizia civilă nr. 1386/2014, ambele pronunțate în dosarul nr. x/2011 și, respectiv, a sentinței civile nr. 375/03.02.2017, pronunțate în dosarul nr. x/2016, întrucât aceasta a analizat apărarea întemeiată pe existența unor hotărâri definitive potrivnice, împrejurare în care calea extraordinară de atac nu poate fi primită, întrucât, în caz contrar, ar însemna o rejudecare a ultimei hotărâri, definitive prin renunțarea la apel, ceea ce revizuirea nu permite.

A examina raționamentul referitor la modul în care instanța ce a pronunțat hotărârea atacată cu revizuire s-a raportat la elementele autorității de lucru judecat, chiar dacă partea le-a subsumat unei alte excepții de procedură, ar echivala cu un control judiciar asupra acestei hotărâri, ceea ce nu este posibil, respectiva decizie fiind definitivă, iar revizuirea neputând fi transformată, pe această cale, într-un recurs deghizat.

În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale precitate, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile esențiale pentru admisibilitatea unei revizuiri întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) și (6) C. proc. civ., se vor respinge cererile de revizuire formulate de revizuente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererile de revizuire formulate de revizuentele B. S.R.L., prin administrator judiciar H. și D. S.A., prin administrator special E. împotriva deciziei civile nr. 1471/2022 din 06 octombrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2014 și împotriva sentinței civile nr. 765 din 22 februarie 2022, pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

Cu recurs la Completul de 5 judecători.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 octombrie 2023.