ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.10.2023

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2171/2023

HOTĂRÂRE
26.10.2023
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2171/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

Asupra cererii de revizuire de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 16.10.2013, contestatoarea A. S.A. a formulat contestație în contradictoriu cu intimații CABINET DE AVOCATURĂ B. și C. S.R.L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună respingerea cererii de înscriere în tabelul suplimentar al creanțelor a creanței creditoarei Cabinet de Avocatură B. în rangul solicitat și înscrierea acesteia în rang de creditoare chirografară, sub condiție suspensivă și respingerea cererii de înscriere în tabelul suplimentar a creanței creditoarei C. S.R.L. în rangul solicitat și înscrierea acesteia în rang de creditoare chirografară, conform art. 123 pct. 8 din Legea nr. 85/2006.

La data de 16.10.2013, contestatoarea A. S.A. a formulat contestație în contradictoriu cu intimatul D., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună respingerea cererii de înscriere în tabelul suplimentar al creanțelor formulată de creditorul D. în cuantumul și rangul pretins, în subsidiar, constatarea intervenirii prescripției dreptului de a mai pretinde plata pentru perioada 01.10.2009 - 30.08.2010 și diminuarea sumei pretins datorate în conformitate cu aceasta, precum și înscrierea acesteia la rangul de creanță chirografară, și nu salarială.

La data de 16.10.2013, contestatoarea A. S.A. a depus contestație în contradictoriu cu intimata S.C. E. S.R.L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se respingă cererea de înscriere în tabelul suplimentar al creanțelor formulată de către S.C. E. S.R.L., iar în subsidiar diminuarea sumei pretins datorate în conformitate cu concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză.

La data de 18.10.2013, contestatoarea A. a depus contestație în contradictoriu cu intimata F. S.R.L. și S.C. C. S.R.L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună respingerea cererii de înscriere în tabelul suplimentar a creanței creditoarei F. S.R.L. în rangul solicitat și înscrierea acesteia în rang de creditoare chirografară, sub condiție suspensivă, conform art. 123 pct. 8 din Legea nr. 85/2006 și respingerea cererii de înscriere în tabelul suplimentar a creanței creditoarei C. S.R.L. în rangul solicitat și înscrierea acesteia în rang de creditoare chirografară, conform art. 123 pct. 8 din Legea nr. 85/2006.

La data de 18.10.2013, contestatoarea S.C. G. S.R.L. a formulat contestație la tabelul suplimentar al creanțelor debitoarei S.C. H. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul D., S.C. E. S.R.L. și C. S.R.L., solicitând ca prin hotärârea ce se va pronunța să se dispună anularea înscrierii creanței salariale aparținând creditorului D. și radierea acestei creanțe din tabelul suplimentar, acordarea dreptului de preferință conform art. 123 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006 a creanței sale în cuantum de 36.200 RON, înlăturarea drepturilor de preferință ale creanțelor aparținând creditorilor S.C. E. S.R.L., F. și S.C. C. S.R.L. dispunându-se înscrierea acestora în categoria creanțelor chirografare.

La data de 18.10.2013, contestatoarea S.C. E. S.R.L. a formulat contestație împotriva tabelului preliminar de creanțe întocmit de lichidatorul judiciar al debitoarei S.C. H. S.R.L., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună admiterea contestației și înscrierea S.C. E. S.R.L. în tabelul suplimentar de creanțe cu suma de 3.214.219,95 RON, în sensul eliminării condiției suspensive sub care a fost înscrisă creanța.

Prin sentința civilă nr. 466 din 20 octombrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2009, Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis contestația creditoarelor A. S.A., G. S.R.L., referitoare la rangul creanțelor creditoarelor C. și F., dispunând înscrierea creditoarelor C. și F. în tabelul suplimentar al creanțelor debitoarei în categoria prevăzută de dispozițiile art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006; a admis contestațiile creditoarelor A. S.A. și G. S.R.L. referitoare la creanța creditorului D., dispunând înlăturarea din tabelul suplimentar al creanțelor debitoarei a creanței creditorului D. în cuantum de 188.000 euro; a admis în parte contestațiile creditoarelor A. S.A. și G. S.R.L., referitoare la creanța creditoarei E. S.R.L., dispunând înscrierea creditoarei E. S.R.L. cu suma de 879.060 RON în categoria prevăzută de dispozițiile art. 123 pct. 7 din Legea nr. 85/2006; a respins contestația formulată de creditoarea E. S.R.L., ca neîntemeiată; a respins contestația formulată de creditoarea G. S.R.L. în ceea ce privește rangul creanței sale, ca neîntemeiată; în temeiul art. 274 coroborat cu art. 277 C. proc. civ. vechi, a fost obligată creditoarea E. S.R.L. la plata către creditoarea A. S.A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 7.884 RON, alcătuit din 7.000 RON onorariu expertiză constructor, 120 RON taxă judiciară de timbru și 764 RON onorariu apărător și au fost obligate creditoarele C. și F. la plata către creditoarea A. S.A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 370 RON fiecare, alcătuit din 120 RON taxă judiciară de timbru și 250 RON onorariu apărător; a fost obligat creditorul D. la plata către creditoarea A. S.A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 884 RON, alcătuit din 120 RON taxă judiciară de timbru și 764 RON onorariu apărător.

Prin decizia civilă nr. 61/R, pronunțată la data de 13 februarie 2023, în dosarul nr. x/2009, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins recursurile formulate de recurenta - contestatoare E. S.R.L., cu sediul în București, str. x, înregistrată la registrul comerțului sub nr. x/2022, având CUI x, cu sediul procesual ales la I., situat în Bucuresti, str. x, mansardă, recurenta - debitoare S.C. H. S.R.L., cu sediul în Ploiești, str. x. Cantacuzino, nr. 154, jud. Prahova, înregistrată la registrul comerțului sub nr. x/2006, având CUI x, prin lichidator judiciar J., cu sediul în Ploiești, str. x, jud. Prahova și de recurentul - creditor D., împotriva sentinței civile nr. 466/20.10.2021, pronunțate de Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2009, în contradictoriu cu intimatele - contestatoare K. S.R.L. (FOSTĂ S.C. G. S.R.L.), cu sediul în Brașov, jud. Brașov, înregistrată la registrul comerțului sub nr. x/2008, având CUI x, procesual ales la L., din Bucuresti, sector 5 și A. S.A., cu sediul în București, înregistrată la registrul comerțului sub nr. x/1991, având CUI x, cu sediu procesual ales la M. situat în București, str. x. și intimata - creditoare C. S.R.L., cu sediul în București, ca nefondate.

Obligă recurenții în solidar la plata către intimata A. S.A. a sumei de 5095,19 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire revizuentul D., invocând, în drept, prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar ulterior, în data de 31.03.2023, fiind modificată de către revizuent sub aspectul motivării în drept, în sensul că aceasta se întemeiază pe dispozițiile art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a susținut, în esență, că hotărârea revizuită încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat al încheierii din 19.09.2017, pronunțate de către Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2009 și al deciziei civile nr. 5469/27.05.2011, pronunțate de către Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2009.

Astfel, a arătat revizuentul că prin încheierea din data de 09.03.2011, pronunțată în dosarul nr. x/2009, Tribunalul Prahova a reținut faptul că sumele datorate lui, în calitate de creditor, de către debitoarea H. S.R.L., izvorând din Convenția civilă de angajare nr. 7 din 01.05.2006, sunt drepturi salariale și, de asemenea, prin decizia civilă nr. 5469 din 27.05.2011, pronunțată de către Curtea de Apel Ploiești în dosarul nr. x/2009, s-a statuat faptul că creanța în valoare de 196.000 euro și 149.190 RON aparținând creditoarei G. S.R.L., cesionată de la D. și care își are izvorul tot în Convenția civilă de angajare nr. 7 din 01.05.2006, reprezintă drepturi salariale.

Mai mult, a arătat, chiar și în sentința civilă nr. 1694 din 22.10.2012, pronunțată în dosarul de fond, s-a reținut faptul că creanțele creditorului D. izvorând din Convenția civilă de angajare nr. 7 din 01.05.2006, cesionate creditoarei G. S.R.L. reprezintă creanțe salariale.

Așadar, revizuentul consideră că prin hotărârile menționate anterior s-a reținut cu putere de lucru judecat faptul că obligațiile de plată ale debitoarei H. S.R.L., respectiv drepturile oneroase ale creditorului D. izvorând din Convenția civilă de angajare nr. 7 din 01.05.2006, au natura juridică a drepturilor salariale.

Or, arată acesta, prin hotărârea ce face obiectul prezentei revizuiri s-a reținut că în mod eronat a înscris lichidatorul judiciar creanța în cuantum de 188.000 euro aparținând creditorului D. în tabelul creanțelor, considerând, astfel, instanța de recurs că aceste sumele nu are reprezintă drepturi salariale.

Astfel, susține revizuentul că două hotărâri judecătorești, respectiv încheierea din data de 09.03.2011 și decizia civilă nr. 5469 27.05.2011 rețin că sumele datorate de debitoare în baza Convenției civile de angajare nr. 7 din 01.05.2006 sunt drepturi salariale, iar decizia revizuită reține contrariul, anume că obligațiile de plată izvorând din convenția menționată nu reprezintă drepturi salariale și în mod evident hotărârea revizuită încalcă puterea de lucru judecat a celor două hotărâri menționate, deoarece contrazice cele statuate cu privire la natura juridică a drepturilor sale, în calitate de creditor, rezultate din Convenția civilă de angajare nr. 7 din 01.05.2006.

În opinia revizuentului, faptul că obligațiile de plată analizate în cadrul primelor două hotărâri sunt distincte de cele analizate în hotărârea recurată sub aspectul perioadei pentru care sunt datorate, nu schimbă natura juridică a acestora de vreme ce își au izvorul în același act juridic, față de care nu a intervenit nicio modificare care să schimbe natura juridică a obligațiilor de plată.

Pe de altă parte, consideră că este total absurdă și vădit nelegală această situație în care creditoarei G. S.R.L. îi este înscrisă în tabelul creanțelor creanța în cuantum total de 969.970 RON, cu titlu de "drepturi salariale, și care reprezintă tot obligații de plată izvorâte din Convenția civilă de angajare nr. 7 din 01.05.2006, fiind dobândită prin cesiune de creditorul D., iar acestuia din urmă să nu îi fie recunoscută creanța în valoare de 188.000 euro, deși are aceași natură juridică și decurge din același act juridic, singura diferență fiind că este datorată pentru o altă perioadă.

Concluzionând, revizuentul consideră că hotărârea revizuită încalcă efectul pozitiv la puterii de lucru judecat al încheierii din data de 09.03.2011 și deciziei civile nr. 5469/27.05.2011 cu privire la natura juridică a creanței de 188.000 euro a creditorului D., motiv pentru care, a solicitat anularea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Apărarea formulată în cauză

Intimata A. S.A. a formulat întâmpinare la cererea de revizuire, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, în principal, ca inadmisibilă, pentru neîncadrarea în cazul prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susținând, totodată, și inadmisibilitatea invocării unor motive de fond în cererea de revizuire, iar în subsidiar, pe fond, respingerea cererii de revizuire, ca neîntemeiată.

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, la data de 13.03.2023, sub nr. de dosar x/2023 și, urmare admiterii necompetenței materiale a acestei instanțe, declinată în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, unde a fost înregistrată la data de 25.05.2023, sub același număr de dosar.

Analizând cererea de revizuire formulată, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, astfel cum acesta a fost precizat în scris, Înalta Curte reține următoarele:

Prezenta cerere de revizuire este îndreptată împotriva deciziei civile nr. 61/R din 13 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2009 .

Dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., menționate de revizuent ca temei de drept al cererii sale, stipulează că revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având, aceeași calitate - aceste dispoziții aplicându-se și în cazul hotărârilor potrivnice date de instanțe de recurs.

Înalta Curte mai reține, cu titlu general că, astfel cum se deduce din ansamblul general al dispozițiilor regăsite în art. 322 pct. 7 și 327 alin. (1) teza a-II-a C. proc. civ. (în care se au în vedere cele relative la judecata acesteia), cazul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri a fost reglementat pentru a înlătura doar situațiile de încălcare a puterii de lucru judecat în manifestarea sa negativă, de excepție procesuală care se opune inițierii unui al doilea litigiu identic ca părți, obiect și cauză.

Rațiunea consacrării legislative a cazului de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a fost tradițional, dar chiar și sub reglementarea noului C. proc. civ., explicată prin faptul că dispozițiile legale menționate sancționează încălcarea principiului puterii lucrului judecat, fiind posibil ca în aceeași pricină, două instanțe deosebite sau chiar aceeași instanță, în dosare deosebite, să pronunțe hotărâri potrivnice, făcând posibil ca fiecare parte să se prevaleze de hotărârea care îi este favorabilă și să fie imposibilă punerea lor în executare.

Pentru atingerea acestui obiectiv, prin art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de la 1865, s-a arătat că judecarea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri se realizează prin anularea celei din urmă hotărâri ce încalcă puterea de lucru judecat a primeia, în manifestarea sa de excepție procesuală.

Calea extraordinară de atac a revizuirii nu poate asigura remediul procesual pentru încălcarea puterii de lucru judecat în manifestarea sa pozitivă de prezumție relativă - ce concretizează doar o greșeală de judecată în evaluarea situației de fapt și juridice a litigiului - nici prin hotărâri pronunțate în dosare diferite și, cu atât mai puțin, prin hotărâri pronunțate în același dosar în diversele etape procesuale de soluționare a acestuia. Aceasta, întrucât, pentru asigurarea respectării puterii de lucru judecat, în manifestarea sa de prezumție (sub aspectul pozitiv al acesteia) a hotărârii anterioare, nu este suficientă doar măsura înlăturării ultimei hotărâri prin anulare - așa cum în mod limitat îngăduie 327 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., fiind în mod absolut necesar ca această măsură să fie urmată de refacerea completă a judecății, ceea ce, în mod evident, ar scoate acest caz de revizuire din tiparul său legal și ar transforma instanța de revizuire într-o instanță de control judiciar.

În acest sens, Înalta Curte reține, o dată în plus, că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. este acela al respectării principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea lui, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, cauză și aceleași părți.

Pentru a se statua asupra admisibilității unei cereri de revizuire în această ipoteză legală, în principiu, trebuie îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba despre hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, să fie vorba despre hotărâri pronunțate în același litigiu (cu tripla identitate de părți, obiect și cauză), hotărârile respective să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese sau dosare diferite, iar în al doilea proces, să nu fi fost invocată excepția puterii de lucru judecat, sau chiar dacă a fost invocată, să nu se fi discutat.

Or, din examinarea deciziei revizuite, se constată că instanța a analizat, în cadrul acesteia, cele două hotărâri pretins contradictorii, inclusiv din perspectiva încălcării autorității de lucru judecat și a reținut că: Nu poate fi primită critica recurentului-contestator privind încălcarea autorității de lucru judecat, în raport de decizia civilă nr. 5469/27.05.2013, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul asociat nr. x/2009 și nici în raport de încheierea pronunțată la data de 09.03.2011 în dosarul nr. x/2009 al Tribunalului Prahova cât privește existența creanței în cuantum de 188.000 euro înscrisă în tabelul suplimentar publicat în B.P.I. nr. 16495/10.10.2013 și rangul acesteia, de creanță salarială.

În continuare, instanța a dezvoltat, în cuprinsul deciziei, ample argumente în analiza puterii de lucru judecat (paginile 17 și 18 din decizie), conchizând că s-a făcut o justă aplicare a dispozițiilor legale incidente în raport de situația de fapt stabilită pe baza probelor administrate în cauză, cu valorificarea justă a aspectelor dezlegate anterior în raporturile dintre părți.

Un argument în plus în ce privește neîndeplinirea condițiilor revizuirii, îl reprezintă faptul că decizia nr. 61/R din 13 februarie 2023, pronunțată în recurs, face trimitere, în parte din considerentele sale, la cele statuate prin decizia civilă nr. 5469 din 27 mai 2013, preluând, în motivarea proprie, cu referire la recursul declarat de recurentul- contestator (revizuent în cauza de față), argumente din respectiva decizie, împrejurare de natură să contrazică susținerile acestuia privind pretinsa contrarietate.

Așa fiind, nu se poate nici aprecia că ultima instanță a ignorat autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri întrucât, așa cum s-a arătat mai sus și cum rezultă din expunerea rezumativă a cauzei, instanța s-a pronunțat expres cu privire la aspectul respectiv și câtă vreme a înlăturat, motivat, aspectele ce țin de puterea lucrului judecat, calea extraordinară de atac nu poate fi primită, întrucât, în caz contrar, ar însemna o rejudecare a ultimei hotărâri, ceea ce revizuirea nu permite.

A examina raționamentul referitor la modul în care instanța ce a pronunțat decizia atacată cu revizuire s-a raportat la elementele autorității de lucru judecat ar însemna a efectua un control judiciar asupra acestei hotărâri, ceea ce nu mai este posibil, respectiva decizie fiind irevocabilă, iar revizuirea neputând fi transformată, pe această cale, într-un recurs deghizat.

Mai mult, Înalta Curte apreciază că aspectele invocate prin cererea de revizuire îmbracă, în realitate, caracterul unor critici de netemeinicie în legătură cu natura sumelor datorate de către intimata H. S.R.L., în opinia revizuentului - ca fiind drepturi salariale, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești; revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută de decizia irevocabilă atacată, iar un asemenea demers ar duce, contrar a ceea ce instituția revizuirii presupune și îngăduie, la o rejudecare a cauzei.

Având în vedere că revizuirea nu este admisibilă dacă hotărârile contradictorii sunt pronunțate în același dosar, iar ultima instanță nu a ignorat, ci a înlăturat motivat aspectele ce puteau fi opuse cu putere de lucru judecat, rezultă că, nici raportat la a doua hotărâre, condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt îndeplinite.

În consecință, în aplicarea dispozițiilor legale precitate, se constată că nu sunt îndeplinite condițiile esențiale pentru admisibilitatea unei revizuiri întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., se va respinge cererea de revizuire a deciziei nr. 61/R din 13 februarie 2023, formulată de revizuent.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul D. împotriva deciziei civile nr. 61/R din 13 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2009.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-10-12
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2084/2023
Ședința publică din data de 12 octombrie 2023 Asupra cererii de revizuire de față, reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă la 04.01.2022 și înregistrată sub nr. x/2021/a5, A. a formu
ÎCCJ 2024-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 88/2024
ului Suceava la 31.12.2021, sub nr. x/2021/a5, contestatoarea D. a formulat contestație împotriva tabelului preliminar al creanțelor debitoarei B. S.R.L. întocmit de practicianul în insolvență C.. publicat în B.P.I. nr. 21769 din 23.12.2021
ÎCCJ 2023-04-27
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 983/2023
Ședința publică din data de 27 aprilie 2023 Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin contestația formulată împotriva tabelului preliminar rectificat nr. 1/10.11.2021 al debitoa
ÎCCJ 2025-05-14
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 808/2025
în contradictoriu cu intimata B. S.R.L., cu intimata C. S.R.L. prin lichidator judiciar D. și prin administrator special E., ca neîntemeiată. A respins contestația formulată de C. S.R.L. prin administrator special în contradictoriu cu intim
ÎCCJ 2023-06-27
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1629/2023
.A., diferență pe care a pretins că a achitat-o nedatorat în baza contractului nr. x/2010, și a dobânzii legale aferente acestei sume. Considerentul central care justifică admiterea apelului pârâtei și respingerea celui al reclamantei este
Sursă