ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2124/2023

Ședința publică din data de 24 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 1026 și urm. din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 1003/2023 din data de 27.02.2023, pronunțată de Judecătoria Târgu-Jiu, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

În motivarea soluției, instanța a reținut, cu titlu prealabil, faptul că reclamantul din prezenta cauză este un profesionist, în sensul prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, iar cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva unui consumator, în sensul art. 2 alin. (1) din același act normativ.

Conform art. 1028 alin. (2) C. proc. civ., competența teritorială de soluționare a cererii de valoare redusă se stabilește conform dreptului comun, iar potrivit art. 107 alin. (1) din cod, cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Prin derogare de la regula generală instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., în cuprinsul art. 121 din cod este prevăzut faptul că cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța de la domiciliul consumatorului, pârâta având domiciliul pe raza de competență teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 București, așa cum reiese din verificările efectuate în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor.

Prin sentința civilă nr. 5349, pronunțată la data de 15 septembrie 2023, Judecătoria Sectorului 6 a admis excepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu. S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în consecință, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În argumentarea soluției, instanța a constatat incidența în cauză a dispozițiilor art. 121 C. proc. civ. care consacră competența teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție se află domiciliul consumatorului.

Cu privire la "domiciliu", raportat la obligația de stabilire a competenței teritoriale, legiuitorul a avut în vedere locul unde pârâtul locuiește efectiv, fiind egale din punct de vedere juridic atât domiciliul legal, cât și reședința, dacă aceasta a fost cunoscută de cealaltă parte anterior litigiului. În acest sens, în numeroase decizii, Înalta Curte a precizat că prin "domiciliu" în sens procesual se înțelege acela pe care o persoană și l-a stabilit în fapt, în localitatea unde trăiește, deoarece scopul dispozițiilor legale referitoare la domiciliu este ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență dreptului la apărare.

Instanța a reținut că prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta a arătat că are domiciliul în București și reședința, unde a și solicitat a-i fi comunicate actele de procedură, în Mun. Târgu Jiu, str. 14 octombrie, nr. 137A, județul Gorj. Această adresă corespunde și cu adresa indicată de reclamantă și care reprezintă locul de consum ce a generat pretențiile solicitate prin cererea de chemare în judecată. Prin urmare, această adresă, înregistrată ca reședință în evidentele informatizate, reprezintă locuința pârâtei, fiind relevantă, din punct de vedere juridic, în stabilirea competenței teritoriale.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

În cauză, reclamanta A. S.A. a formulat o cerere de valoare redusă prin care a solicitat obligarea pârâtei B. la plata sumei de 450,40 RON - debit principal; dobânda contractuală de 0,1 % conform art. 10 din Contractul de furnizare gaze naturale NR. x/15.07.2021, până la data plății, cu cheltuieli de judecată.

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă este reglementată prin dispozițiile din Titlul X al C. proc. civ. ale art. 1028 statuând în favoarea judecătoriei competența materială de a soluționa cererea în primă instanță, competența teritorială fiind stabilită potrivit dreptului comun.

Regula de drept comun în materia competenței teritoriale este înscrisă la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Prin urmare, regula instituită de art. 107 C. proc. civ. se aplică ori de câte ori nu există o dispoziție legală care să stabilească o altă instanță competentă din punct de vedere teritorial.

Înalta Curte reține însă că, în cauză, sunt supuse judecății raporturile contractuale dintre un profesionist și un consumator, cererea de valoare redusă fiind fundamentată pe un contract de prestări servicii încheiat cu consumatorul.

Competența de soluționare a cererilor formulate împotriva unui consumator este reglementată de dispozițiile art. 121 C. proc. civ. potrivit cu care "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile."

În vederea stabilirii instanței în a cărei circumscripție domiciliază pârâta consumator, se reține că, deși la momentul sesizării instanței aceasta avea domiciliul legal, potrivit procesului-verbal de verificare a bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor în municipiul București, str. x, locuia la adresa de reședință din municipiul Târgu-Jiu, str. 14 octombrie, nr. 137A, județul Gorj, așa cum s-a arătat prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, aceasta fiind, de altfel, și adresa aleasă de pârâtă pentru comunicarea actelor de procedură.

În același sens, se constată că adresa de reședință corespunde și cu locul de consum ce a generat pretențiile solicitate prin cererea de chemare în judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 87 C. civ. "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".

De asemenea, potrivit art. 88 și art. 90 C. civ., reședința este locul unde persoana își are locuința secundară și poate fi considerată domiciliu dacă acesta din urmă nu este cunoscut.

Înalta Curte constată că dispozițiile art. 121 C. proc. civ. instituie o competență teritorială exclusivă pentru ipoteza cererilor formulate de profesionist împotriva pârâtului consumator, fără a se conferi profesionistului dreptul de alegere a instanței competente teritorial, norma antereferită urmărind scopul protecției drepturilor consumatorului.

Acest scop nu poate fi atins decât dacă domiciliul pârâtului consumator este asociat cu noțiunea de locuință efectivă, pentru ca acesta să nu poată fi lipsit de exercițiul facil și deplin al drepturilor sale procesuale.

Pe de altă parte, legea permite părților, în condițiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ., chiar să deroge prin convenția acestora de la competența teritorială stabilită în funcție de domiciliul legal înscris în cartea de identitate.

În cauză, se observă conținutul afirmațiilor scrise, exprese ale pârâtei consumator din cadrul procesului declanșat de profesionist împotriva acesteia, cum că domiciliază efectiv la adresa de reședință aflată pe raza teritorială a Judecătoriei Târgu-Jiu, prima instanță sesizată de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.

Așa fiind, în raport de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, secția Civilă, căreia i se va trimite dosarul spre soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2023.