ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1100/2021

Ședința publică din data de 19 mai 2021

asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin formularul de cerere cu valoare redusă înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la 10 decembrie 2019, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat, în procedura prevăzută de art. 1025 C. proc. civ., obligarea pârâtului B. la plata sumei de 6.328,67 RON reprezentând debit restant, precum și la plata dobânzii legale aferente și a cheltuielilor de judecată.

2.1 Prin sentința nr. 4652 din 6 octombrie 2020, Judecătoria Târgu Jiu, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

S-a constatat, cu titlu prealabil, că reclamanta este un profesionist în sensul prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 193/2000, iar cererea de chemare în judecată este îndreptată împotriva unui consumator, în sensul art. 2 alin. (1) al aceluiași act normativ.

S-au reținut prevederile art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. și cele ale art. 107 din cod, precum și derogarea de la regula generală din cuprinsul art. 121, care reprezintă o normă imperativă, de ordine publică, de la care părțile nu pot deroga.

În raport de textele de lege menționate, s-a constatat că soluționarea cererilor formulate de un profesionist în contradictoriu cu un consumator este dată de legiuitor în competența exclusivă de la domiciliul consumatorului.

În speță, din actele dosarului, a reieșit faptul că domiciliul pârâtului este în Târgu Jiu, însă reședința acestuia a fost stabilită, anterior înregistrării acțiunii, în București, la această adresă locuind efectiv.

2.2 Prin sentința nr. 1024 din 9 februarie 2021, Judecătoria sectorului 5 București, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu. A constatat ivit conflictul negativ de competență. A trimis cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului.

S-a reținut, în esență, în raport de dispozițiile art. 121 și art. 126 C. proc. civ., că în ceea ce privește soluționarea cererilor formulate de un profesionist împotriva unui consumator, în lipsa alegerii de competentță, după nașterea dreptului la despăgubire, competența teritorială este una absolută și aparține judecătoriei în a cărei circumscripție domiciliază pârâtul și s-a observat că în speță acesta este în Târgu Jiu.

II. Considerentele Înaltei Curți

Analizând conflictul de competență, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) raportate la cele ale art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Acțiunea care a determinat desesizările reciproce ale instanțelor are ca obiect formularul de cerere cu valoare redusă prin care reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata debitului principal și a dobânzii aferente pentru nerespectarea obligației corelative de plată a sumei prevăzute în contractul de prestări servicii de consultanță și intermediere cumpărare imobiliară, înregistrat sub nr. x din 23 august 2019.

Potrivit art. 1028 din cuprinsul Titlului X din C. proc. civ., care reglementează procedura cu privire la cererile de valoare redusă, competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei, competența teritorială stabilindu-se potrivit dreptului comun.

Din raportul juridic dedus judecății, față de dispozițiile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 193/2000 raportate la cele ale art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992, se reține atât calitatea de profesionist a reclamantei, care acționează în cadrul activității sale comerciale, cât și calitatea de consumator a pârâtului, care a încheiat un contract de prestări servicii.

Astfel, litigiul a fost inițiat de către un profesionist împotriva unui consumator, astfel cum aceste categorii sunt definite prin art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor și art. 2 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori. Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale - art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992. De asemenea, în sensul Legii nr. 193/2000, prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența legii, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. Prin profesionist se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența legii, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia - art. 2 din Legea nr. 193/2000.

Calitatea părților și natura raportului juridic atrag norma de competență prevăzută la art. 121 C. proc. civ., care stipulează în sensul că pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator.

Se observă însă că instanțele aflate în conflict au interpretat diferit prevederile art. 121 C. proc. civ. cu privire la domiciliul consumatorului.

Astfel, potrivit procesului-verbal întocmit la 28 iulie 2020, existent la dosarul Judecătoriei Târgu Jiu, întocmit ca urmare a verificării în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor, domiciliul pârâtului este în municipiul Târgu Jiu, iar reședința acestuia este în București, din 21 noiembrie 2019.

Se mai constată din contractul de vânzare, autentificat prin încheierea nr. 993 din 3 septembrie 2019, aflat la filele x ale dosarului Judecătoriei Târgu Jiu, că pârâtul a cumpărat apartamentul situat la adresa din București unde și-a stabilit reședința.

Se reține că în dreptul procesual civil, dând eficiență dispozițiilor legale evocate anterior, al căror scop este de a proteja consumatorul, prin facilitarea accesului la justiție, noțiunea de domiciliu trebuie înțeleasă în sensul celei la care partea locuiește efectiv.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere reședința pârâtului, care este și domiciliul de fapt al acestuia, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 mai 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.