ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 129/2021
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 129/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 27 ianuarie 2021
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la 31 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C. S.R.L., au solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 3.500 RON, reprezentând contravaloare onorariu avocat pentru stadiile procesuale de fond și apel ale dosarului nr. x/2018
În motivarea acțiunii, reclamanții au precizat că prin sentința civilă nr. 3579 din 21 mai 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Târgu Jiu, rămasă definitivă prin neapelare, s-a dispus: "Admite excepția tardivității invocată în cauză de către intimații A. și B. prin întâmpinare. Respinge ca tardiv formulată contestația la executare formulată de contestatoarea D. S.A., în contradictoriu cu intimații A., B. și executorul judecătoresc E.. Cu apel care se va depune la Judecătoria Târgu Jiu în termen de 10 zile de la comunicare".
În drept au fost invocate dispozițiile art. 451 și următoarele C. proc. civ.
Pârâta C. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, în sensul că nu este parte în dosarul nr. x/2018.
Reclamanții au depus note de ședință, prin care, în temeiul art. 204 C. proc. civ., au solicitat instanței să ia act de precizarea cererii de chemare în judecată, în sensul că înțeleg să se judece cu pârâta D. S.A., cu sediul în București, B-dul x, nr. 5, sector 3 și nu cu pârâta C. S.R.L., cum în mod eronat au indicat în cererea de chemare în judecată.
Pârâta D. S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Târgu Jiu, apreciind că, din punct de vedere teritorial, competența de soluționare a cererii de chemare în judecată aparține Judecătoriei Sector 6 București.
Prin sentința civilă nr. 3797/2020 din 2 septembrie 2020, Judecătoria Târgu Jiu, secția Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
În esență, Judecătoria Târgu Jiu, secția Civilă a reținut că a fost învestită cu judecarea unei acțiuni civile al cărei obiect îl constituie restituirea unei sume de bani, respectiv cheltuieli de judecată, deci cu o acțiune personală. Conform dispozițiilor art. 107 C. proc. civ., în cazul acțiunilor personale competența aparține instanței în circumscripția căreia domiciliază pârâtul, aceasta fiind o competență teritorială de ordine privată, care nu poate fi invocată de instanța de judecată, ci numai de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. În temeiul acestor texte de lege și față de faptul că pârâta are sediul în Municipiul București, s-a apreciat ca fiind competentă Judecătoria Sectorului 6.
Ca urmare, cauza a fost trimisă spre soluționare Judecătoriei Sectorului 6 București.
La termenul de judecată de la 9 martie 2020, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței sale teritoriale, pe care a admis-o prin sentința civilă nr. 7156 din aceeași dată, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, a constatat existența unui conflict negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competența astfel ivit.
În esență, Judecătoria Sectorului 6 București a reținut că cererea prin care reclamanții solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 3.500 RON, reprezentând contravaloare onorariu avocat pentru fond și apel, cheltuieli din dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Târgu-Jiu, are natura unei acțiuni în răspundere civilă delictuală. Potrivit art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. "în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente: instanța în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligațiile izvorâte dintr-o asemenea faptă." S-a apreciat că fapta ilicită a pârâtei a fost săvârșită în circumscripția Judecătoriei Târgu Jiu, care a judecat dosarul nr. x/2018, fapt ce atrage competența acestei instanțe în ceea ce privește judecarea acțiunii de față. S-a mai reținut și că reclamantul și-a exprimat opțiunea față de competența alternativă prevăzută de lege atunci când a sesizat Judecătoria Târgu Jiu.
Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.
Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că instanțele Judecătoria Târgu Jiu și Judecătoria Sectorului 6 București s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre aceste instanțe este competentă să soluționeze cauza.
Nici una din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.
Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.
Pentru a stabili competența teritorială instanțele trebuie să se raporteze la dispozițiile art. 107 C. proc. civ. care statuează regula generală în materie și anume aceea că cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Înalta Curte reține că instanțele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată prin care reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată angajate într-un alt litigiu, în care soluția pronunțată a fost în favoarea acestora, cererea formulată având astfel natura unei acțiuni în răspundere civilă delictuală.
Față de obiectul acțiunii, se constată că sunt incidente și prevederile art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. prin care se stabilește o competență teritorială alternativă în soluționarea acestui tip de litigii, și anume în favoarea instanței în a cărei circumscripție s-a săvârșit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul. În speță, fapta ilicită s-a produs în circumscripția Judecătoriei Târgu Jiu, aceasta fiind instanța care a judecat dosarul nr. x/2018 cu privire la care reclamanții solicită plata cheltuielilor de judecată.
Pentru toate cazurile în care legea stabilește o competență teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanțele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, conform art. 116 C. proc. civ.. În speță, reclamanții au ales să sesizeze Judecătoria Târgu Jiu.
Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 ianuarie 2021.