ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2006/2023

Ședința publică din data de 10 octombrie 2023

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Timiș la 03.06.2021, sub nr. x/03.06.2021, reclamanții A., B., C., D., E. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Horticultura S.A., ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri materiale în cuantum de 52.768 RON pentru fiecare reclamant, reprezentând daune interese materiale, în sensul prevăzut de art. 137

1

alin. (3) din Legea nr. 31/1990 coroborat cu art. 2032 C. civ., și la plata unor despăgubiri morale în cuantum de câte 50.000 RON pentru fiecare reclamant, pentru compensarea prejudiciului de imagine ce le-a fost creat ca urmare a faptului că, prin hotărârea nr. 2/18.05.2021, emisă de către pârâtă în Adunarea Generală Ordinară din 18.05.2021, s-a dispus revocarea lor din calitatea de administratori ai Horticultura S.A., hotărâre care a fost emisă în mod intempestiv și fără justă cauză, în sensul prevăzut de art. 137

1

, alin. (4) din Legea nr. 31/1990 coroborat cu art. 216 alin. (2) C. civ. și art. 2032 C. civ.

Tribunalul a pronunțat în cauză sentința civilă nr. 179/04.04.2022, prin care a respins cererea reclamanților, ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii primei instanțe au declarat apel reclamanții A., B., C., D., E., solicitând schimbarea în tot a acesteia, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost precizată, cu obligarea intimatei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Prin decizia nr. 664/A din 9 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă a fost admis apelul reclamanților și, în consecință, a fost anulată sentința apelată și trimisă cauza spre rejudecare Tribunalului Timiș.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă în dosar nr. x/2021, a fost îndreptată, din oficiu, eroarea materială care afectează decizia civilă nr. 664/A/09.11.2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2021, în sensul înlocuirii proiectului de hotărâre, nefinalizat, atașat la dosarul cauzei și la mapa de hotărâri a instanței, comunicat părților și încărcat în aplicația informatică Ecris, cu forma finală aprobată de judecătorul redactor - care se va semna, atașa la dosarul cauzei și la mapa de hotărâri, se va încărca în aplicația Ecris și se va comunica, în copie certificată, părților litigante.

Împotriva încheierii din 11 ianuarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, a formulat recurs pârâta HORTICULTURA S.A., prin care a solicitat casarea încheierii atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel, ținând seama că încheierea face corp comun cu decizia civilă nr. 664/A din 09.11.2022, împotriva căreia a exercitat calea de atac a recursului la 11 ianuarie 2023.

Recurenta-pârâtă susține că încheierea recurată este nelegală, fiind dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității - motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs, învederează că textul art. 442 alin. (1) C. proc. civ. vizează îndreptarea unor greșeli de ordin formal, procedural, care nu sunt de natură să afecteze însăși soluția, privită din perspectiva dispozitivului și a considerentelor pe care se întemeiază, cele două făcând corp comun și neputând fi disociate (considerentele fundamentează dispozitivul, explicându-l și lămurindu-i înțelesul).

Or, arată că, din cuprinsul încheierii recurate, rezultă fără îndoială că îndreptarea deciziei civile nr. 664/A/09.11.2022 nu se referă la niciuna dintre erorile sau omisiunile reglementate de norma legală sus-citată.

În realitate, prin încheierea în discuție, instanța de apel a suplinit lipsa motivării deciziei civile nr. 664/A/09.11.2022 în ceea ce privește expunerea situației de fapt reținută de instanța de apel, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția de admitere a apelului și motivele pentru care au fost înlăturate apărările recurentei.

Procedând în această manieră, instanța de apel a încălcat principiul dezînvestirii, instituit prin art. 429 C. proc. civ. și care presupune că, după ce a adoptat soluția, instanța nu mai poate reveni asupra ei, prin aducerea unor argumente suplimentare sau prin motivare propriu-zisă.

În mod indiscutabil, nemotivarea deciziei din apel, atașate dosarului cauzei și la mapa de hotărâri, comunicată părților litigante, afectează chiar substanța acesteia, context în care apreciază că neregularitatea procedurală nu poate fi acoperită prin procedura prevăzută de art. 442 din C. proc. civ.

Susține că împrejurările invocate de instanța de apel, privind greșeala produsă cu ocazia atașării în aplicația Ecris și a imprimării hotărârii pronunțate asupra apelului, nu se încadrează în noțiunea de eroare materială, în sensul art. 442 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, hotărârea atașată la dosarul cauzei și comunicată recurentei în luna decembrie 2022 poartă semnătura membrilor completului de judecată și a grefierului, neputându-se susține credibil că nu a fost aprobată de judecătorul redactor.

Totodată, susține că nu s-ar putea aprecia judicios că îndreptarea s-ar putea dispune prin înlocuirea efectivă a hotărârii atașate la dosarul cauzei și comunicate părților cu o altă hotărâre purtând același număr și aceeași dată a pronunțării și redactării, cum s-a întâmplat în procesul pendinte.

Consideră că, în cauză, a fost încălcat dreptul recurentei la un proces echitabil. Arată că, grefierul a sesizat completul de judecată la 09.01.2023, după aproape 30 de zile de la data redactării și comunicării hotărârii, așadar un interval de timp suficient pentru motivarea deciziei nr. 664/A/09.11.2022 ulterior redactării și comunicării către părți. În același timp, încheierea de îndreptare a erorii materiale a fost pronunțată după înregistrarea recursului exercitat de recurentă în cauză, ambele elemente fiind apte să nască serioase îndoieli asupra circumstanțelor în care decizia a fost îndreptată și în privința imparțialității instanței.

Prin încălcarea regulilor de procedură prevăzute la art. 442 alin. (3), art. 6, art. 7 și art. 20 din C. proc. civ., a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității hotărârii recurate în condițiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ., recurenta susține că i s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului nelegal.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă HORTICULTURA S.A. a declarat recurs și împotriva deciziei nr. 664/A din 9 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, solicitând casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel, în temeiul motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, arată că, decizia recurată nu cuprinde expunerea situației de fapt reținută de instanța de apel, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței și care au condus la soluția de anulare a sentinței și trimitere a cauzei spre rejudecare primei instanțe, motivele pentru care au fost înlăturate argumentele pârâtei privind netemeinicia apelului.

Susține că, procedând de o asemenea manieră, instanța de apel a nesocotit regulile de procedură reglementate prin art. 425 C. proc. civ., precum și pe cele prevăzute de art. 3, art. 6, art. 7 și art. 20 din același cod, norme a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității hotărârii recurate în condițiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ.

Învederează că vătămarea recurentei este neechivocă și nu poate fi înlăturată altfel decât prin casarea hotărârii, având în vedere că a fost privată de dreptul de a cunoaște motivele pentru care calea de atac a fost admisă și cele pentru care apărările sale au fost respinse.

Lipsa oricărui motiv pe care se întemeiază soluția atrage atât incidența cazului de casare prevăzut de pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., cât și pe cel prevăzut de pct. 6 al aceluiași articol.

Din această perspectivă subliniază că, atât Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au subliniat în mod repetat rolul pe care motivarea hotărârii judecătorești îl are pentru respectarea garanțiilor date de art. 6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Recursurile au fost comunicate intimaților-reclamanți.

La 12 aprilie 2023, intimata-reclamantă C. a depus la dosar întâmpinare, comunicată recurentei-pârâte, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, iar, la 19 aprilie 2023, intimatul-reclamant A. a depus la dosar întâmpinare, comunicată recurentei-pârâte, prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat, cu obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

La 2 mai 2023 și 12 mai 2023, recurenta-pârâtă a depus răspuns la întâmpinări.

Analizând recursul declarat în cauză, în temeiul motivelor invocate și a dispozițiilor de drept aplicabile, Înalta Curte urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reține că, față de consecințele pe care le produce, în cauză, admiterea recursului îndreptat împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din 11 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, se impune analiza cu prioritate a acestei căi de atac formulată de recurenta-pârâtă.

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea hotărârii se poate cere când a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Potrivit art. 442 alin. (1) C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

Instituția îndreptării erorilor materiale este folosită în scopul remedierii acelor greșeli materiale care s-au strecurat în hotărâre cu prilejul redactării ei și care nu afectează legalitatea și temeinicia acesteia.

Noțiunea de eroare materială prevăzută de art. 442 alin. (1) C. proc. civ. nu poate fi interpretată în sensul de greșeală de judecată, ci se referă la greșeli în legătură cu aspecte formale ale judecății, pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului. Eroarea materială trebuie să fie evidentă și nu trebuie să fie rezultatul interpretării sau aplicării unor dispoziții legale, pentru că s-ar ajunge la rejudecarea cauzei prin transformarea unei îndreptări de eroare materială într-o cale de atac neprevăzută de lege. Nu sunt asimilate "erorii materiale" greșelile de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

Așadar, ipoteza reglementată de art. 442 alin. (1) C. proc. civ. vizează îndreptarea unor greșeli de ordin formal, procedural care nu sunt de natură să afecteze în vreun fel soluția pronunțată, respectiv dispozitivul și considerentele pe care aceasta se sprijină.

Verificând actele dosarului, instanța supremă constată că, exemplarul deciziei nr. 664/A/09.11.2022, aflat la dosar apel, care a fost inițial comunicat părților, nu cuprinde în conținutul său partea din considerente constând în expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, așa cum prevăd în mod imperativ dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Prin încheierea de îndreptare a erorii materiale atacată, instanța de apel a reținut că, atașarea la dosar, comunicarea către părți și încărcarea în aplicația informatică Ecris a proiectului de hotărâre, nefinalizat, atașat la dosarul cauzei și la mapa de hotărâri a instanței, este rezultatul unei erori materiale, produsă ca urmare a accesării unui document nefinalizat. Prin urmare, a dispus înlocuirea exemplarului deciziei nr. 664/A/09.11.2022 cu forma finală aprobată de judecătorul redactor - care se va semna, atașa la dosarul cauzei și la mapa de hotărâri, se va încărca în aplicația Ecris și se va comunica, în copie certificată, părților litigante.

În acest context, instanța supremă reține că instanța de apel a greșit calificând această nelegalitate a deciziei ca fiind o eroare materială, întrucât, modificând conținutul deciziei, în sensul adăugării motivării soluției din dispozitiv, a soluționat un viciu de nelegalitate al propriei hotărâri de natură să afecteze fondul litigiului, ceea ce nu este posibil pe această cale.

Așadar, în situația de față nu se pune problema existenței unei erori pur formale strecurate în decizia nr. 664/A/09.11.2022 cu prilejul redactării, astfel că, Înalta Curte nu își însușește argumentul instanței de apel privind faptul că eroarea materială s-a produs din simplul fapt al accesării unui document nefinalizat.

Nu este lipsit de relevanță de a sublinia în acest context faptul că aceeași instanță a reținut în încheierea atacată că "această hotărâre nu a fost cea aprobată de judecătorul redactor, ci doar un proiect, aflat într-o formă incipientă, nefinalizat".

Având în vedere considerentele arătate, recursul declarat de recurenta-pârâtă HORTICULTURA S.A. împotriva încheierii din 11 ianuarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă va fi admis, iar încheierea de îndreptare a erorii materiale va fi casată.

În consecință, în ce privește analiza recursului declarat împotriva deciziei nr. 664/A din 9 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, instanța supremă va avea în vedere forma inițială a acesteia, comunicată părților la 13.12.2022, 14.12.2022, 15.12.2022 și 19.12.2022 .

Așa cum s-a reținut anterior, din analiza deciziei atacate se constată că aceasteia îi lipsește întrutotul partea din considerente ce cuprinde expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., invocate de recurenta-pârâtă, "casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei".

Cerința motivării unei hotărâri judecătorești este cuprinsă atât în norma internă de procedură (art. 425 alin. (2) C. proc. civ.), cât și în prevederile art. 6 parag. (1) din Convenția europeană a drepturilor omului, ca o garanție a dreptului de a beneficia de un proces echitabil, ce include în substanța sa și dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații și argumente să fie examinate în mod efectiv.

Având în vedere că raționamentul instanței de apel care a dus la pronunțarea soluției din dispozitiv lipsește, acest aspect este de natură a crea părții pârâte o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei la aceeași instanță spre rejudecare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicție, ca o garanție a legalității și temeiniciei hotărârii ce se va da în cauza de față.

În acest context, instanța supremă reține că, potrivit dispozițiilor art. 480 alin. (3) teza finală C. proc. civ., dezlegarea dată problemelor de drept de către instanța de apel, precum și necesitatea administrării unor probe este obligatorie pentru judecătorul fondului. Totodată, reține că decizia pronunțată de instanța de apel este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, atât în ce privește dispozitivul, cât și considerentele.

Prin urmare, nu poate fi primită apărarea intimaților-reclamanți privind lipsa interesului pârâtei în a formula prezentul recurs, cât timp lipsa motivării deciziei încalcă dreptul la apărare al recurentei-pârâte.

Nemotivarea unei hotărâri judecătorești echivalează cu o soluționare a cauzei fără a se intra în fondul acțiunii, ceea ce determină casarea acelei hotărâri cu trimitere spre rejudecare.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă HORTICULTURA S.A. împotriva încheierii din 11 ianuarie 2023 și deciziei nr. 664/A din 9 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, va casa încheierea și decizia atacate și va trimite cauza spre o nouă judecată, aceleiași instanțe, cu recomandarea de a analiza, în concret, motivele de apel și apărările intimatei-pârâte.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă HORTICULTURA S.A. împotriva încheierii din 11 ianuarie 2023 și deciziei nr. 664/A din 9 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Casează încheierea și decizia atacate și trimite cauza spre o nouă judecată, aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 octombrie 2023.