ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1528/2022

Ședința publică din data de 16 iunie 2022

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20 martie 2020 pe rolul Tribunalului Arad, secția a II-a civilă, sub nr. x/2020, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 600.169,5 RON, cu titlu de despăgubiri datorate pentru cultura de rapiță pe o suprafață de 210 ha, conform contractului de asigurare încheiat la data de 15 aprilie 2019 având seria x nr. x, la plata penalităților de întârziere în cuantum de 47.099,86 RON, calculate începând cu 13 iunie 2019 și până la 12 martie 2020, precum și la plata acestora, în continuare, până la momentul plății efective a debitului.

Tribunalul Arad, secția a II-a civilă, prin sentința civilă nr. 324 din 11 mai 2021, a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva pârâtei B. S.A.; pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 600.169,5 RON, cu titlu de despăgubiri, cu dobânda legală până la plata debitului; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere în sumă de 47.099,86 RON, calculate începând cu data de 13 iunie 2019 și până la 12 martie 2020, precum și la plata acestora, în continuare, până la momentul plății efective a debitului; pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 18.106,7 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, pârâta B. S.A. a declarat apel, solicitând schimbarea în tot a hotărârii instanței de fond, în sensul de a se dispune respingerea acțiunii formulate de reclamantă, ca nefondată, cu cheltuieli de judecată în apel, respectiv taxa judiciară de timbru.

La data de 2 august 2021, reclamanta S.C. A. S.R.L. a depus la dosarul cauzei întâmpinare și apel incident, prin care a solicitat respingerea apelului formulat de apelanta-pârâtă și, pe cale de consecință, menținerea sentinței civile nr. 324/11.05.2021 în ceea ce privește petitul având ca obiect obligarea apelantei-pârâte la plata sumei de 600.169,5 RON, reprezentând despăgubiri datorate pentru cultura de rapiță pe o suprafață de 210 ha. A mai solicitat admiterea apelului incident și schimbarea în parte a hotărârii instanței de fond, în sensul de a admite petitul având ca obiect obligarea apelantei-pârâte la plata penalităților de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 665/A din 11 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă B. S.A. împotriva sentinței civile nr. 324 din 11 mai 2021 a Tribunalului Arad, secția a II-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L.; sentința apelată a fost schimbată, în sensul că: s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. S.A.; s-a respins cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. privind obligarea pârâtei B. S.A. la plata cheltuielilor de judecată din primă instanță; s-a respins apelul incident declarat de apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva aceleiași hotărâri; intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a fost obligată la plata sumei de 4.803 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, către apelanta-pârâtă B. S.A.; definitivă.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei, spre o nouă judecată, Curții de Apel Timișoara, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, sub nr. x/2020, la data de 7 februarie 2022.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ.

Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare în cauză.

Prin rezoluția din 28 aprilie 2022 s-a fixat termen la data de 16 iunie 2022, în ședință publică, cu citarea părților, întrucât procesul este guvernat de dispozițiile C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 și la art. 248 din același cod, excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu, Înalta Curte constată că se impune a fi admisă, pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

În conformitate cu dispozițiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j

3

), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

Așadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta S.C. A. S.R.L. (20 martie 2020), legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce privește anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc și cele din materia asigurărilor.

Prin urmare, raportat la dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunțare, în accepțiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Se mai reține că instanța nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.

Față de cele anterior expuse, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 665/A din 11 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 iunie 2022.