Decizia nr. 1886/2023 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — recurs împotriva sentinței nr. 367/2021 a Tribunalului Neamț

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 8 aprilie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., să se constate inexistența creanței de 225.090,27 euro, împotriva sa, reprezentând 85% din creanța finanțată pe baza contractului de factoring nr. x/11.02.2016, să fie obligată pârâta să-i achite suma de 40.251,22 euro, reprezentând 15% din creanța datorată pe baza aceluiași contract, precum și cheltuieli de judecată. În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 194 C. proc. civ. și art. 1350 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 367 din 5 mai 2021, pronunțată de Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția inadmisibilității, invocată de pârâta B. S.A., doar cu privire la primul capăt de cerere. S-a respins ca inadmisibil primul capăt al acțiunii formulate de reclamanta A. S.R.L., prin lichidator judiciar C. S-au respins ca nefondate celelalte capete de cerere. S-a respins ca nefondată cererea de intervenție accesorie. Suma de 10.000 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru de la plata căreia a fost scutită reclamanta prin încheierea din data de 24.06.2020, a rămas în sarcina statului.

Împotriva încheierii din 21 aprilie 2021, de amânare a pronunțării și a sentinței civile nr. 367/2021, ambele pronunțate de Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, au formulat apel reclamanta A. S.R.L. prin lichidator judiciar C. și intervenienții D. și E.. Prin decizia civilă nr. 168/2022 din 11 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, s-a admis excepția netimbrării apelului formulat de E. și D. și, în consecință, s-a dispus anularea apelului formulat de E. și D., ca netimbrat. Totodată, s-a respins excepția inadmisibilității apelului formulat de E. și D., ca rămasă fără obiect. Prin aceeași decizie, s-a respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta A. S.R.L. prin lichidator judiciar C., împotriva încheierii de ședință din 21.04.2021 și a sentinței civile nr. 367/C/05.05.2021 pronunțate de Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020.

La data de 4 aprilie 2022, reclamanta A. S.R.L., în faliment, prin administrator special E. și prin lichidator judiciar C. a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 168/2022 din 11 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3, 5, 6 și 8 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, cu consecința casării deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel. În subsidiar, s-a solicitat casarea deciziei nr. 168/2022 și, respectiv, a sentinței nr. 367/2021, cu consecința trimiterii cauzei primei instanțe, în vederea administrării probatoriului pe fondul cauzei, respectiv a probei cu expertiza în specialitatea contabilitate. Într-un al doilea subsidiar, s-a solicitat casarea deciziei nr. 168/2022 și trimiterea cauzei instanței de apel, în vederea rejudecării apelului împotriva sentinței nr. 367/2021 a Tribunalului Neamț, secția a II-a civilă.

Prin încheierea din 1 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a dispus suspendarea recursului, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., respectiv pentru lipsa părților. La data de 9 mai 2023, recurenta a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei. Intimata-pârâtă B. S.A. a depus note scrise, prin care a solicitat respingerea cererii de repunere pe rol, având în vedere că aceasta a fost depusă după expirarea termenului de 6 luni de la data suspendării cauzei, solicitând instanței supreme să constate perimarea cererii de recurs. Totodată, s-a solicitat nulitatea recursului, motivat de lipsa calității de reprezentant al recurentei, a administratorului special E., raportat la faptul că i s-a ridicat dreptul de administrare. Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă a mai invocat excepția lipsei calității de reprezentant a administratorului special de a formula calea de atac, având în vedere că societatea reclamantă se află în procedura falimentului, iar acesta nu avea calitatea de reprezentant, excepția tardivității recursului, a inadmisibilității excepției necompetenței funcționale a secției I Civile a Curții de Apel Bacău, precum și nulitatea unor motive ale recursului. La data de 1 noiembrie 2022, E. a transmis la dosar o cerere de intervenție accesorie în interesul recurentei. Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc. Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare, cu prioritate, excepția perimării cererii de recurs și a reținut următoarele considerente: Potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ. "Părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia". Buna administrare a justiției impune ca actele de procedură să fie îndeplinite în condițiile impuse de lege, în ordinea și cu respectarea termenelor legale sau stabilite de judecător, părțile fiind obligate să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind finalizarea acestuia. Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni" iar, potrivit alin. (2) "termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță". De asemenea, în acord cu art. 417 C. proc. civ., "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes." Perimarea este sancțiunea procedurală care intervine în cazul în care nu este respectată cerința de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește, ca urmare a rămânerii în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni. În plus față de rolul sancționator, perimarea are și natura juridică a unei prezumții de desistare, care reiese din lipsa de stăruință a părților în soluționarea cauzei. Perimarea operează de drept în momentul întrunirii condițiilor prevăzute de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., respectiv rămânerea în nelucrare a cauzei pentru o perioadă de cel puțin 6 luni și vina părții, instanța putând să o constate și din oficiu, potrivit art. 420 alin. (1) C. proc. civ. Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură, care nu a mai fost urmat, din vina părții, de alte acte de procedură, în scopul continuării judecării cauzei, acest moment fiind reprezentat, în cauză, de data pronunțării încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei. Notează astfel, Înalta Curte, că judecata recursului a fost suspendată, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., prin încheierea de ședință din 1 noiembrie 2022. Iar această încheiere reprezintă ultimul act de procedură întocmit în cauză, în sensul art. 416 alin. (2) C. proc. civ. Se constată că, de la data suspendării cauzei, respectiv 1 noiembrie 2022, dosarul a rămas în nelucrare din vina părții mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere, în sensul îndeplinirii de către părți a unui act de procedură în vederea judecării procesului ori de suspendare a cursului perimării, în condițiile art. 417 - 418 C. proc. civ. În ceea ce privește cererea de repunere pe rol formulată de recurenta-reclamantă la data de 9 mai 2023, Înalta Curte reține că, la data formulării cererii, intervenise deja perimarea, sancțiunea operând, conform legii, de drept. În consecință, cererea recurentei nu împiedică constatarea de către instanța supremă a perimării căii extraordinare de atac. Prin urmare, constatând că dosarul a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condițiile art. 417 - 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 raportat la art. 416 alin. (1) și (2) și art. 420 C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., în faliment, prin administrator special E. și prin lichidator judiciar C., împotriva deciziei civile nr. 168/2022 din 11 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.