ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1881/2023

Ședința publică din data de 3 octombrie 2023

Asupra recursului, din actele dosarului, reține următoarele:

Prin încheierea din 24 mai 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenție accesorie.

Cu titlu prealabil, s-a arătat că legea aplicabilă recursului este C. proc. civ. în vigoare la 26.07.2013, data deschiderii procedurii de insolvență împotriva debitoarei C. S.R.L.

În susținerea recursului, s-a invocat că încheierea recurată este nemotivată și conține motive străine de natura pricinii, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. și art. 64 alin. (4) C. proc. civ.

S-a arătat că prima instanță a dispus formal soluția de respingere în principiu a cererii de intervenție, fără să motiveze soluția pronunțată și fără să analizeze apărările formulate și probatoriile invocate, ceea ce nu poate constitui o motivare adecvată, logică și legală în sensul art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. și art. 6 paragraful 1 din Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

A mai susținut recurenta că încheierea atacată conține motive străine de natura pricinii cu privire la pretinsul abuz de drept săvârșit de intervenientă și/sau avocații acesteia prin formularea și depunerea cererii de intervenție, aspect pentru care a și aplicat acesteia o amendă în cuantumul maxim prevăzut de lege.

Potrivit unei alte critici, încheierea recurată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a art. 61 și art. 63 C. proc. civ. întrucât cererea de intervenție accesorie este admisibilă în principiu, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. și art. 64 alin. (4) din același cod.

S-a arătat că intervenienta este asociatul unic și administratorul apelantei B. S.R.L., fiind direct interesată în recuperarea sumei de bani ce formează obiectul acțiunii.

De asemenea, s-a învederat că încheierea recurată este lovită de nulitate pentru încălcarea dreptului la apărare, de acces la justiție, a dreptului la un remediu efectiv și a dreptului la un proces echitabil ale intervenientei, motiv de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5, art. 61, art. 63, art. 64 alin. (4) C. proc. civ. raportat la art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 6 C. proc. civ.

S-a susținut în acest sens că instanța de apel a restricționat în mod nepermis și fără temei legal dreptul intervenientei, asociat unic al apelantei, de a formula o cerere de intervenție în interesul societății al cărei asociat unic este și, mai mult, a și sancționat intervenienta și/sau avocații acesteia pentru exercitarea acestui drept.

Or, în opinia recurentei, astfel de limitări sunt în mod evident disproporționate și reprezintă o restrângere nejustificată a dreptului de acces la o instanță, afectând însăși esența dreptului.

Pentru aceste motive, s-a solicitat casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel în vederea reluării judecății apelului de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie.

La data de 15 septembrie 2023 au fost înregistrate notele scrise formulate de intimata E. S.A., precum și notele scrise și întâmpinarea formulate de recurenta A. și de intimata B. S.R.L., prin care s-a solicitat casarea încheierii recurate, admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie și trimiterea cauzei instanței de apel în vederea reluării judecății de la momentul discutării admisibilității în principiu a cererii de intervenție accesorie.

La termenul de judecată din 19 septembrie 2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat, din oficiu, excepția tardivității recursului, având în vedere dispozițiile C. proc. civ. în vigoare la data formulării cererii, forma consolidată la 05.04.2013 și a pus în discuția părților această excepție, dezbaterile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.

La data de 2 octombrie 2023 recurenta A. și intimata B. S.R.L. au depus la dosarul cauzei note scrise prin care au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 și art. 183 C. proc. civ., forma anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, în interpretarea dată prin Decizia HP nr. 34/2017.

De asemenea, au solicitat repunerea cauzei pe rol, în temeiul art. 400 C. proc. civ. și art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pentru a se pune în discuție apărările și probatoriile invocate pentru respingerea excepției tardivității recursului, respingerea excepției tardivității recursului formulat împotriva încheierii din 24 mai 2023 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă în dosarul nr. x/2021, înlăturarea de la aplicare a dispozițiilor art. 182 și 183 C. proc. civ. în forma anterioară modificării din 2018, în interpretarea dată prin Decizia HP nr. 34/2017, sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 și art. 183 C. proc. civ., forma anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, în interpretarea dată prin Decizia HP nr. 34/2017, suspendarea cauzei până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale iar, în subsidiar, stabilirea unui termen pentru soluționarea cererii de recurs și prorogarea discutării tuturor celorlalte cereri și excepții după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale.

În cauză, dezbaterile în contradictoriu asupra excepției tardivității recursului au avut loc la termenul de judecată din 19 septembrie 2023, fiind consemnate prin încheierea de la acea dată, când, instanța supremă a reținut cauza în pronunțare și a amânat pronunțarea la data de 3 octombrie 2023.

Prin urmare, în ședința din 19 septembrie 2023, recurenta, reprezentată de către doi avocați, a pus concluzii asupra excepției tardivității recursului.

Mai mult, la acea dată, recurenta, prin avocații mandatați să o reprezinte, a formulat cerere de acordare a unui termen pentru pregătirea apărărilor în raport cu excepția tardivității recursului. Or, cererea a fost respinsă de către instanță, ca neîntemeiată, dat fiind că recurenta a beneficiat de asistență juridică din partea a doi avocați, care și-au exprimat punctul de vedere asupra excepției de procedură, dar și ca urmare a împrejurării că dispozițiile art. 182 și art. 183 C. proc. civ., forma anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, în interpretarea obligatorie dată prin Decizia HP nr. 34/2017, sunt cunoscute părților.

Or, la 2 octombrie 2023, după închiderea dezbaterilor, recurenta a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 182 și art. 183 C. proc. civ., forma anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018, în interpretarea dată prin Decizia HP nr. 34/2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial nr. 803 din 11 octombrie 2017, solicitând și repunerea cauzei pe rol.

În raport cu cererile formulate de către recurentă ulterior închiderii dezbaterilor și reținerii cauzei în pronunțare asupra excepției tardivității recursului, se impune a fi arătat că, potrivit art. 394 alin. (3) C. proc. civ., "După închiderea dezbaterilor, părțile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancțiunea de a nu fi luat în seamă".

Din modul de formulare a dispozițiilor art. 394 alin. (3) C. proc. civ., rezultă cu evidență că, după momentul închiderii dezbaterilor, nu mai este posibilă depunerea de cereri noi sau de înscrisuri în probațiune.

Reglementarea reprezintă o garanție a dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, părților nefiindu-le permis așadar ca, după închiderea dezbaterilor, să mai depună la dosar cereri ori înscrisuri, pe de o parte, pentru că dezbaterile s-au încheiat și, pe de altă parte, pentru că astfel de cereri ori înscrisuri nu au fost supuse în prealabil discuției părților.

Sancțiunea prevăzută expres de lege ca urmare a nerespectării acestor prevederi legale este neluarea în seamă a înscrisurilor depuse.

Or, conform art. 7 C. proc. civ., "(1) Procesul civil se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legii. (2) Judecătorul are îndatorirea de a asigura respectarea dispozițiilor legii privind realizarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părților din proces".

Prin urmare, în raport cu dispozițiile exprese ale art. 394 alin. (3) C. proc. civ., având în vedere și principiile procesului civil înscrise la art. 7 - Legalitatea, art. 8 - Egalitatea, art. 10 - Obligațiile părților, art. 13 - Dreptul la apărare, art. 14 - Contradictorialitatea și respectiv art. 20 - Respectarea principiilor fundamentale din același cod, instanța supremă va respinge solicitarea de repunere a cauzei pe rol, neputând să ia în considerare cererile și înscrisurile depuse de recurentă ulterior închiderii dezbaterilor și reținerii cauzei în pronunțare.

De asemenea, luând în examinare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității recursului, reține:

Potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (4) tezele I și II C. proc. civ. forma în vigoare la 26.07.2013 "Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanță, respectiv numai recursul la instanța ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunțată în apel".

Se reține că cererea de intervenție accesorie a fost formulată de către parte anterior termenului de judecată din 24 mai 2023, în fața Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, cererea fiind respinsă ca inadmisibilă prin încheierea pronunțată la aceeași dată.

Astfel cum rezultă din practicaua încheierii recurate, intervenienta a fost prezentă prin avocat în ședința de judecată din 24 mai 2023.

Așadar, la 24 mai 2023 a început să curgă termenul de recurs de 5 zile de la pronunțare prevăzut de art. 64 alin. (4) C. proc. civ., recursul fiind formulat în ultima zi a termenului, respectiv la 30 mai 2023, prin poștă electronică, la ora 19:44, conform dovezii aflate la dosarul de recurs.

Or, potrivit art. 182 C. proc. civ., "(1) termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini acel act de procedură; (2) cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile".

Totodată, se reține că, prin dezlegarea dată prin Decizia nr. 34/2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 803/11.10.2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că "În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 182 și art. 183 din C. proc. civ., actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen".

Prin urmare, în baza dispozițiilor art. 182 și art. 183 C. proc. civ., forma prevăzută de C. proc. civ. anterior modificării aduse prin Legea nr. 310/2018, formă aplicabilă, conform dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., litigiului pendinte, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 34/2017 mai sus amintită, actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică, în ultima zi a termenului care se socotește pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanță, nu este socotit a fi depus în termen, fiind considerat depus la data înregistrării, în conformitate cu prevederile art. 199 C. proc. civ.

În cauză, având în vedere că cererea a fost transmisă în ultima zi a termenului, 30 mai 2023, prin poștă electronică, la 19.44, după ora la care activitatea instanței a încetat, se constată că recursul a fost declarat și motivat în afara termenului legal de 5 zile de la pronunțare, prevăzut de art. 64 alin. (4) C. proc. civ., calculat potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2, art. 182 și art. 183 C. proc. civ., în interpretarea dată prin Decizia nr. 34/2017 menționată mai sus.

Așa fiind, calea de atac promovată de parte este considerată a fi depusă la data înregistrării, respectiv 31 mai 2023-dosarul de recurs, dată la care recursul nu mai poate fi socotit în termenul legal de declarare a căii extraordinare de atac.

Potrivit art. 12 alin. (1) C. proc. civ. "drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți", iar potrivit art. 10 alin. (1) din același Cod, "părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător."

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca tardiv recursul formulat de intervenienta A. împotriva încheierii din 24 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere pe rol a cauzei.

Respinge ca tardiv recursul declarat de intervenienta A. împotriva încheierii din 24 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 octombrie 2023.