ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1844/2023

Ședința publică din data de 27 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, secția a II-a civilă la 14.10.2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele B., U.A.T. Județul Arad, U.A.T. Chișineu-Criș, U.A.T. Mișca, U.A.T. Șepreuș, U.A.T. Sintea Mare, U.A.T. Zerind, U.A.T. Pilu, U.A.T. Socodor, U.A.T. Grăniceri, U.A.T. Olari, U.A.T. Zărand, U.A.T. Șimand, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună echilibrarea contractului nr. x/25.10.2019 încheiat de reclamantă cu B., în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale pârâte.

Prin cererea adițională formulată la 31.10.2022, reclamanta și-a precizat cuantumul pretențiilor la suma de 240.928,70 RON, relevând, totodată, că prin sentința civilă nr. 3977/03.10.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul București, secția a VII-a civilă a deschis procedura insolvenței sale.

Prin încheierea nr. 124/23.02.2023, Tribunalul Arad, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat cauza în favoarea judecătorului-sindic din cadrul secției a VII-a Civile a Tribunalului București, pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2022.

Pentru a hotărî astfel, a reținut incidența art. 123 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, care dispune că, pe parcursul perioadei de observație, cu acordul cocontractanților, administratorul judiciar va putea să modifice clauzele contractelor încheiate de debitor, inclusiv contractele de credit, astfel încât acestea să asigure echivalența viitoarelor prestații; totodată, prevede că eventualele cereri formulate în temeiul art. 1.271 C. civ. vor fi soluționate de judecătorul-sindic.

La rândul său, prin sentința civilă nr. 3454/12.09.2023, Tribunalul București, secția a VII-a civilă a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad, secția a II-a civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, a arătat că soluționarea cererii debitorului de echilibrare a contractului nr. x/25.10.2019 revenea în competența sa numai în măsura în care contractul ar fi fost menținut de lichidatorul judiciar; cum, în cauză, acesta a fost reziliat de pârâtă prin notificarea din 25.10.2022, acțiunea excedează atribuțiile jurisdicționale ale judecătorului-sindic.

Constatând existența unui conflict negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunța regulatorul de competență și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, pentru următoarele considerente:

Disputa litigioasă derivă din contractul de delegare a gestiunii unor activități componente ale serviciului de salubrizare nr. 2853/25.10.2019, încheiat între reclamanta S.C. A. S.R.L., în calitate de delegat și pârâta B., în numele și pe seama unităților administrativ-teritoriale pârâte, în calitate de delegatar.

Reclamanta a formulat o acțiune întemeiată pe art. 10 și 35 din contractul nr. x/25.10.2019 și pe legislația specială din domeniul serviciilor de delegare a serviciilor de salubrizare, urmărind menținerea echilibrului contractual.

Conflictul de competență s-a ivit în fața judecătorului-sindic, care a apreciat că cererea intră în competența instanței de drept comun, întrucât contractul din care derivă cauza nu mai este în derulare.

Actele dosarului reflectă că procedura insolvenței reclamantei S.C. A. S.R.L. a fost deschisă prin sentința civilă nr. 3977/03.10.2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, deci anterior sesizării instanțelor judecătorești cu cererea de față, 14.10.2022.

Administratorul judiciar a considerat menținut contractul părților, iar notificarea de reziliere a acestuia este emisă de B. la 25.10.2022, subsecvent, deci, atât începerii prezentului proces, cât și deschiderii procedurii insolvenței reclamantei.

În acest cadru procesual, întrucât la data formulării acțiunii împotriva debitorului era deschisă procedura insolvenței, obiectul cererii de chemare în judecată atrage competența judecătorului-sindic, față de prevederile art. 123 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, caracterizând o cerere pe care legea specială o dă în competența instanței care exercită controlul judecătoresc asupra procedurii insolvenței contractantului aflat în insolvență.

Aspectele relevate de judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului București cu privire la rezilierea contractului nr. x/25.10.2019, fiind ulterioare sesizării instanței, nu pot produce consecințe cu privire la competența materială de soluționare a cererii, care se fixează din momentul învestirii instanței.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 septembrie 2023.