ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2695/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2695/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 14 decembrie 2023
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași, la data de 8 septembrie 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând, pe cale de ordonanță președințială, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se stabilească un program de legături personale cu minorul C., executarea sentinței urmând să se realizeze fără somație și fără trecerea unui termen.
În motivare, reclamantul a arătat că, din relația de concubinaj dintre părți, a rezultat minorul C. care locuiește cu mama sa și care este privat de interacțiunea cu tatăl său. De asemenea, a învederat că pârâta a formulat o cerere de chemare în judecată, ce formează obiect al dosarului nr. x/2022, în cadrul căreia a solicitat exercitarea, în exclusivitate, a autorității părintești asupra minorului. Judecătoria Călărași a admis acțiunea, hotărârea pronunțată fiind atacată cu apel. Însă, pentru a se respecta interesul superior al minorului, se impune stabilirea unui program de legături personale cu acesta.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 997 din C. proc. civ., art. 401 din C. civ. și art. 507 din același act normativ.
În termen procedural, pârâta B. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Călărași, prin raportare la dispozițiile art. 114 din C. proc. civ., față de împrejurarea că minorul își are domiciliul în comuna Dorna Arini, județul Suceava, iar pe fond a solicitat respingerea cererii reclamantului, ca nefondată.
Hotărârea Judecătoriei Călărași
Prin sentința civilă nr. 1688 din 25 octombrie 2023, Judecătoria Călărași a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată prin întâmpinare, și a declinat competența de soluționare a cauzei formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Călărași a reținut că sunt incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) din C. proc. civ. care atribuie instanței de tutelă competența de soluționare a cererilor privind ocrotirea persoanei fizice. Pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes locuința persoanei ocrotite care, în speță, este în Dorna Arini, județul Suceava, localitate aflată în circumscripția Judecătoriei Vatra Dornei.
În considerarea acestor împrejurări, Judecătoria Călărași a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.
Hotărârea Judecătoriei Vatra Dornei
Prin sentința civilă nr. 2129 din 15 noiembrie 2023, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepția necompetenței teritoriale, invocate din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei ce are ca obiect ordonanță președințială - stabilire legături personale cu minorul - formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Călărași. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat cauza și a trimis dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
Pentru a dispune astfel, Judecătoria Vatra Dornei a reținut că dispozițiile art. 114 din C. proc. civ. se referă la locuința efectivă a minorului, întrucât, în cadrul acestei proceduri speciale, se administrează probatorii referitoare la condițiile în care minorul trăiește și își desfășoară activitățile.
În speță, potrivit adresei nr. x din 3 noiembrie 2023 emise de compartimentul Asistență Socială din cadrul Primăriei Comunei Dorna Arini, minorul a fost elev în clasa a doua în cadrul școlii din Dorna Arini până la data de 24 octombrie 2023, când mama sa l-a transferat la Școala Gimnazială Vlad Țepeș din localitatea Vlad Țepeș, jud. Călărași.
Prin urmare, față de locuința efectivă a minorului, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cărărași.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Călărași îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente:
Reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., pe calea ordonanței președințiale, să i se stabilească un program de legături personale cu minorul C..
Judecătoria Călărași și Judecătoria Vatra Dornei și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, conflictul negativ de competență fiind generat de reținerile diferite ale celor două instanțe cu privire la modalitatea de aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță, pentru stabilirea competenței de soluționare a litigiului.
Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 998 din C. proc. civ., instanța competentă să soluționeze cererea de ordonanță președințială este instanța care este competentă să se pronunțe, în primă instanță, asupra fondului.
În raport de aceste prevederi, competenta de soluționare este aceeași cu cea determinată pentru soluționarea cauzei pe fond, determinare care poate fi făcută în abstract de către instanța învestită în procedura ordonanței președințiale (în cazul în care nu este promovată și o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului) sau în concret (în cazul în care este înregistrată pe rolul instanței cererea pe fondul dreptului).
Litigiile care vizează ocrotirea minorului, drepturile și îndatoririle părintești, cum este litigiul în cauză, sunt de competența instanței de tutelă, aspect reglementat de legiuitor în cuprinsul dispozițiilor art. 107 și ale art. 486 din C. civ.
Astfel, potrivit art. 107 din C. civ.:,,(1)Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare instanța de tutelă." Iar potrivit art. 486 din același act normativ: "Ori de câte ori există neînțelegeri între părinți cu privire la exercițiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor părintești, instanța de tutelă, după ce îi ascultă pe părinți și luând în considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăște potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile."
Sub aspectul competenței materiale, Înalta Curte reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 76 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "Judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori și familie vor îndeplini rolul de instanțe de tutelă și familie, având competența stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum și reglementărilor speciale în vigoare".
Iar sub aspect teritorial, dispozițiile art. 114 din C. proc. civ. prevăd că: "Cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită".
În speța de față, situației juridice invocate prin acțiune, ce derivă din raportul de filiație dintre minorul C. și părinții acestuia, îi sunt incidente regulile ce guvernează materia ocrotirii minorului. Prin cererea formulată, reclamantul solicită să se ia o măsură referitoare la relațiile personale dintre părinți și minor ce are în vedere interesul său suprem, situație ce atrage competența instanței de tutelă.
Înalta Curte reține că instanța de tutelă, competentă material și teritorial să soluționeze raporturile dintre părți, în calitate de părinți, și minor, a fost deja stabilită, neexistând nicio împrejurare care să justifice schimbarea sa.
Astfel, anterior inițierii acestui litigiu, B., în calitate de reclamantă, a formulat o cerere de chemare în judecată, înregistrată sub nr. x/2022, la Judecătoria Călărași, în contradictoriu cu A., prin care a solicitat exercitarea în exclusivitate a autorității părintești asupra minorului C., stabilirea locuinței minorului la domiciliul mamei și obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere. Pârâtul a formulat o cerere reconvențională pentru a paraliza demersul reclamantei.
Prin sentința civilă nr. 934 din 26 mai 2023, Judecătoria Călărași a admis acțiunea promovată de reclamanta B. și a respins cererea reconvențională, hotărârea fiind atacată cu apel. Dosarul se află, în prezent, pe rolul Tribunalului Călărași, învestit cu soluționarea apelului.
În acel litigiu, Judecătoria Călărași și-a verificat competența, prin raportare la dispozițiile legale incidente și situația particulară a speței, tranșând, cu autoritate provizorie de lucru judecat, raporturile dintre părți referitoare la exercitarea autorității părintești, locuința minorului și obligația de plată a pensiei de întreținere.
Prin urmare, Judecătoria Călărași este instanța de tutelă competentă material și teritorial să ia măsurile legale pentru ocrotirea minorului C..
Trebuie remarcat, totodată, că minorul locuiește, în prezent, în satul Vlad Țepeș, județul Călărași, împreună cu mama sa și bunicii materni, acesta fiind la acest moment domiciliul efectiv care permite administrarea probatoriilor specifice procedurii inițiate de reclamant.
Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 998 raportat la art. 114 C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ, va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Călărași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Călărași.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 14 decembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.