ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2690/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2690/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 14 decembrie 2023
După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei.
Cererea de îndreptare a erorii materiale
Prin cererea înregistrată la data de 15 mai 2023, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2021/a1.1, petentul A. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul deciziei nr. 562 din 5 aprilie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.
În motivarea cererii, petentul a arătat că decizia sus-menționată este motivată contrar raționamentului juridic, ceea ce justifică demersul său judiciar.
Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
Prin încheierea din data de 7 iunie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea de îndreptare a erorii materiale, formulate de petentul A., privind decizia nr. 562 din 5 aprilie 2023 a aceleiași instanțe.
Contestația în anulare
Împotriva încheierii din data de 7 iunie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, petentul A. a formulat o contestație în anulare în care prezintă mai multe aspecte care, în opinia sa, ar conduce la anularea încheierii supuse controlului judiciar.
Astfel, apreciază că hotărârea nu cuprinde motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază, deși legea impune o astfel de cerință de conținut.
De asemenea, există mai multe erori materiale care nu au fost înlăturate de către instanță și, în analiza acestora, pornește de la definițiile oferite de Dicționarul juridic, Dicționarul explicativ al limbii române și dispozițiile C. proc. civ.
Citează paragrafe din hotărârile pronunțate în cauză pentru a arăta că instanța i-a pus în vedere să indice denumirea cererii, deși a solicitat judecătorilor să facă aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (4) din C. proc. civ. și să o califice ei. Mai mult, instanța a suspendat judecata cererii sale, motivând că acesta nu s-a conformat. Iar acest aspect determină nulitatea absolută a încheierii din data de 28 octombrie 2022 a Curții de Apel București, prin care s-a dispus suspendarea cauzei, în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) din C. proc. civ.
Arată că, la Curtea de Apel București, cererea sa a fost înregistrată ca fiind contestație în anulare iar Înalta Curte de Casație și Justiție, în cuprinsul încheierii pe care contestatorul a supus-o controlului judiciar, o contrazice, reținând că motivele nu pot fi încadrate în vreuna din căile de atac prevăzute de lege.
Apreciază că suspendările, care s-au dispus de către Curtea de Apel București, au avut drept scop împiedicarea contestatorului de a-și recupera banii de la pârâtă.
Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și justiție
Dosarul a fost repartizat aleatoriu Completului C3, dovadă fiind procesul-verbal aflat la dosar. Membrii acestui complet au formulat declarație de abținere întrucât au făcut parte din completul care a pronunțat încheierea care se atacă.
Cererea de abținere a fost admisă prin încheierea din data de 12 octombrie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, de către completul imediat următor, învestit cu soluționarea acesteia.
Prin urmare, dosarul a fost trimis spre repartizare aleatorie, fiind repartizat completului C8 care, prin rezoluția din data de 26 octombrie 2023, a stabilit termen de judecată, pentru soluționarea contestației în anulare, la data de 14 decembrie 2023.
La termenul din data de 14 decembrie, în baza dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției nulității contestației în anulare, pentru netimbrare.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând recursul, din perspectiva excepției netimbrării, invocate din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și a dispozițiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."
Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres art. 32 din același act normativ.
Potrivit dispozițiilor art. 26 din O.U.G. nr. 80/2013 "Pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 RON. "
Art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."
În cauza pendinte, prin rezoluția de primire s-a stabilit, în sarcina contestatorului, obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru în cuantum 100 RON, conform dispozițiilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin adresa comunicată la data de 27 octombrie 2023 (dovada de comunicare fiind la dosar ICCJ) s-a pus în vedere contestatorului că are obligația de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 100 RON, sub sancțiunea anulării contestației în anulare, ca netimbrată. Însă, până la data ședinței de judecată, obligația nu a fost îndeplinită.
Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă".
În aceste condiții, Înalta Curte, reținând că neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancționează cu anularea cererii, dând eficiență dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, va anula contestația în anulare, ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva încheierii din 7 iunie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021.1.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 14 decembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.