ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2663/2023

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16 august 2021, sub nr. x/2021, pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu B. - Filiala Județeană Vâlcea, anularea Hotărârii nr. 3 din 14 februarie 2021, adoptate de Biroul Organizației Locale a B. comuna Costești, județul Vâlcea. Prin încheierea nr. 117 din 6 septembrie 2021, Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă, a declinat, în favoarea secției I civile, din cadrul aceleiași instanțe, competența de soluționare a acțiunii inițiate de reclamantul A.. La data de 14 decembrie 2021, reclamantul și-a modificat acțiunea în sensul că a solicitat și anularea hotărârilor ulterioare, respectiv a hotărârii nr. 5 din 26 aprilie 2021 adoptate de Comisia Județeană de Etică, Integritate și Arbitraj Vâlcea și a hotărârii nr. 45 din 6 iulie 2021 adoptate de Comisia Națională de Etică, Integritate și Arbitraj arătând expres că pârâte în cauză sunt Organizația Locală Costești a B., precum și B., Filiala Județeană și B. prin Comisia Națională de Etică, Integritate și Arbitraj.

Hotărârea Tribunalului Vâlcea Prin sentința civilă nr. 832 din 12 aprilie 2022, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă, ca nefondată, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Comisiei Naționale de Etică, Integritate și Arbitraj, invocată de intimatul B. și, tot astfel, cererea modificată, luându-se act de cererea intimaților privind acordarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.

Hotărârea Curții de Apel Pitești Prin decizia civilă nr. 525 din 31 ianuarie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de contestatorul A. împotriva sentinței civile nr. 832 din 12 aprilie 2022, pronunțate de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu B. - Filiala Județeană Vâlcea, B. - Organizația Locală Costești și B. - Comisia Națională de Etică, Integritate și Arbitraj.

Calea de atac declarată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 525 din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, a declarat recurs contestatorul A., solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, spre o nouă judecată, instanței de apel. Recurentul apreciază că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, fiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Astfel, arată că măsura dispusă, în condițiile art. 32 din Statutul B., de excludere din partid trebuia motivată în fapt și în drept, indicarea doar a unui temei de drept nefiind suficientă pentru efectuarea unui control judecătoresc asupra legalității sale. Apreciază că era necesară o descriere a abaterii săvârșite și a normelor pe care le-ar fi încălcat. Lipsa acestor elemente de fapt și de drept dovedesc că nu sunt îndeplinite condițiile de fond prevăzute de lege. Menționarea textelor de lege, în preambul, este generică, formală, fără a se detalia care sunt acuzațiile pe baza cărora contestatorul a fost exclus din partid. Prin urmare, instanța de apel a interpretat și aplicat în mod greșit dispozițiile legale incidente precum și dispozițiile Deciziei nr. 530/2013 a Curții Constituționale și nu a putut verifica legalitatea actelor supuse controlului judiciar și nici dacă dreptul părții la apărare și opinie a fost respectat. Recurentul apreciază că, din decizia Curții Constituționale, din prevederile art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, rezultă că analiza legalității unui act de excludere implică analiza aspectelor de fapt imputate, dovedite în prealabil. Or, în speță nu este îndeplinită această cerință și, mai mult, nu există niciun înscris din care să rezulte că acesta a avut posibilitatea să-și expună punctul de vedere în fața organului politic. Prin urmare, există mai multe elemente care atestă caracterul nelegal al hotărârilor contestate, ceea ce justifică anularea lor. De aceea, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanța de apel.

Apărările formulate În termen procedural, B. - Organizația Locală Costești a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, excepția nulității recursului, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat. Intimatul B. - Comisia de Etică, Integritate și Arbitraj a formulat note scrise prin care a invocat excepția nulității recursului și a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat. Prin rezoluția din data de 28 iunie 2023, Completul nr. 8, învestit cu soluționarea recursului, a stabilit termen de judecată la data de 14 decembrie 2023, cu citarea părților, în ședință publică. La acest termen de judecată, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate asupra excepției de inadmisibilitate a recursului, invocate de intimați, în baza dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., coroborate cu cele art. 21 alin. (2) și (4) din Legea nr. 14/2003. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul, sub aspect formal, din perspectiva excepției de inadmisibilitate, invocate de intimați, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recurentul - contestator a supus controlului judiciar Hotărârea nr. 3 din data de 14 februarie 2021 de excludere a sa din B. și actele ulterioare, prin care se confirmă sancțiunea, demersul juridic fiind întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 14/2003. Actul normativ, invocat ca temei de drept, prevede, la art. 16 alin. (3), că dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului. Legiuitorul nu a reglementat și o procedură judiciară de cenzurare a acestor acte. Acest text de lege a fost supus controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională, prin decizia nr. 530 din data de 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, l-a declarat neconstituțional, apreciind că aduce atingere substanței dreptului de acces la instanță și se află într-un raport evident antinomic cu dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil. Înalta Curte reține că, urmare a deciziei de neconstituționalitate menționate anterior și față de lipsa unei proceduri speciale, pentru rațiuni de analogie, toate litigiile care vizează dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic, revin spre soluționare instanțelor judecătorești de drept comun în materia partidelor politice. Aceasta, întrucât Legea nr. 14/2003 reglementează, în materia partidelor politice, o procedură care implică instanțele de judecată și stabilește, în mod clar, că, sub aspect material, instanțele de drept comun, sunt tribunalul, în primă instanță, și curtea de apel, în calea de atac a apelului. Astfel, legiuitorul a stabilit, la art. 21 din Legea nr. 14/2003, atât instanțele de drept comun în materia partidelor politice cât și regimul juridic al căilor de atac, care implică exclusiv instanțele de fond, ale căror hotărâri nu sunt supuse examinării pe calea recursului. Doar sub aspect teritorial, se aplică regulile de drept comun, respectiv cele instituite de dispozițiile art. 95 pct. 1 și art. 107 din C. proc. civ., instanțele competente fiind cele în a căror rază teritorială domiciliază/își are sediul pârâtul. În cauza pendinte, asupra raportului juridic dedus judecății, în condițiile în care pretențiile contestatorului au legătură cu valorificarea unor drepturi ori respectarea unor obligații reglementate în conformitate cu statutul organizației intimate, s-au pronunțat Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr. 832 din data de 12 aprilie 2022, ca primă instanță de fond, și Curtea de Apel Pitești, prin decizia civilă nr. 525 din data de 31 ianuarie 2023, ca instanță de apel. Or, în considerarea dispozițiilor legale menționate anterior, Înalta Curte reține că decizia instanței de apel este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs. Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Rezultă, așadar, că hotărârile definitive, pronunțate de instanțele de apel, nu sunt supuse recursului, o astfel de cale extraordinară de atac fiind inadmisibilă. Dispozițiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căilor de atac, prevăd că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Persoana interesată are obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Dispozițiile instituite de legea fundamentală trebuie înțelese în sensul că liberul acces la justiție nu impune și accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, iar pentru altele, da, ceea ce reprezintă o expresie a principiului legalității căilor de atac. În consecință, în raport de conținutul dispozițiilor legale menționate anterior, se constată că recursul este inadmisibil. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul - contestator A. împotriva deciziei civile nr. 525 din data de 31 ianuarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.