ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1732/2024

Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, la data de 1 septembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată B. - Filiala Județeană Vâlcea solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Hotărârii nr. 19 din 16 februarie 2021 adoptată de Biroul Organizației Locale B.. comuna Tomșani, județul Vâlcea, ca fiind nelegală și netemeinică și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest dosar. La data de 6 decembrie 2021, reclamantul A. a depus a cerere de modificare a acțiunii, prin care a solicitat introducerea în cauză și a B. - Organizația Locală Tomșani, în calitate de emitent al Hotărârii nr. 19 din data de 16 februarie 2021 privind excluderea lui din rândul membrilor B.., supuse controlului judiciar. De asemenea, a solicitat anularea actelor ulterioare, respectiv a Hotărârii de confirmare a sancțiunii de excludere din rândul membrilor B. nr. 2 din data de 20 aprilie 2021 a Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj Vâlcea și a Hotărârii nr. 46 din 6 iulie 2021 a Comisiei Naționale de Etică, Integritate și Arbitraj privind respingerea recursului împotriva Hotărârii de confirmare a sancțiunii de excludere din rândul membrilor B., repunerea părților în situația anterioară, prin reintegrarea în cadrul partidului, cu toate drepturile ce decurg din aceasta, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată. De asemenea, tot la data de 6 decembrie 2021, reclamantul a depus și o altă cerere de modificare, prin care a înțeles să introducă în cauză și B. - Comisia Națională de Etică, Integritate și Arbitraj, pentru aceleași motive din cererea de modificare a acțiunii inițiale.

Hotărârea Tribunalului Vâlcea Prin sentința civilă nr. 300 din 14 februarie 2022, Tribunalul Vâlcea a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu B. - Organizația Locală Tomșani, B. - Organizația Centrală și Comisia Națională de Etică, Integritate și Arbitraj, ca neîntemeiată.

Hotărârea Curții de Apel Pitești, secția I civilă Prin decizia civilă nr. 5037 din 12 octombrie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 300 din 14 februarie 2022 a Tribunalului Vâlcea, în contradictoriu cu pârâții B. - Organizația Locală Tomșani, B. - Organizația Centrală și Comisia Națională de Etică, Integritate și Arbitraj.

Calea de atac declarată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 5037 din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea căii extraordinare de atac, casarea hotărârii recurate și admiterea cererii de chemare în judecată. În cuprinsul cererii de recurs a realizat o prezentare amplă a situației de fapt care a condus la inițierea prezentului litigiu, insistând asupra faptului că, în anul 2020, a fost ales consilier local pe listele B. Tomșani. La aceleași alegeri locale, funcția de primar a fost obținută de candidatul C.. Fostul primar, membru al B., s-a considerat nedreptățit și i-a considerat vinovați pe colegii de partid. Întrucât nu a fost ales nici viceprimar, a pornit o campanie de denigrare și excludere a unor persoane din partid, inclusiv a recurentului. Prin urmare, recurentul A. a fost exclus din partid fără temei și fără a se respecta vreo prevedere statutară. A arătat că ambele instanțe, care s-au pronunțat în cauză, au analizat situația superficial, în limitele deciziei nr. 530/2012 a Curții Constituționale care stabilește că instanțele nu pot exercita controlul asupra procedurilor interne ale unui partid ci doar asupra respectării statutului partidului respectiv. Însă, în aprecierea sa, hotărârile au fost supuse controlului judiciar tocmai pentru că nu au respectat prevederile Statutului B.. De asemenea, recurentul a arătat că nu doar aspectele detaliate în acest act procedural reprezintă motive de recurs ci și celelalte argumente cuprinse în cererea de chemare în judecată, cererile modificatoare și cererea de apel. În consecință, a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și admiterea cererii de chemare în judecată, așa cum a fost modificată și completată ulterior. În drept, și-a fundamentat cererea pe dispozițiile art. 486 și următoarele din C. proc. civ.

Apărări formulate Intimatul B. - Comisia Națională de Etică, Integritate și Arbitraj a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării recursului, excepția nulității recursului și excepția inadmisibilității căii extraordinare de atac. Prin rezoluția din data de 9 aprilie 2024, Completul nr. 8, învestit cu soluționarea recursului, a stabilit termen de judecată la data de 20 iunie 2024, cu citarea părților, în ședință publică. La acest termen de judecată, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate asupra excepției de inadmisibilitate a recursului, în baza dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., coroborate cu cele art. 21 alin. (2) și (4) din Legea nr. 14/2003. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul, sub aspect formal, din perspectiva excepției de inadmisibilitate, invocate de intimat, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recurentul - contestator a supus controlului judiciar Hotărârea nr. 19 din data de 16 februarie 2021 privind excluderea sa din rândul membrilor B. și actele ulterioare, respectiv Hotărârea de confirmare a sancțiunii de excludere din rândul membrilor B. nr. 2 din data de 20 aprilie 2021 a Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj Vâlcea și Hotărârea nr. 46 din 6 iulie 2021 a Comisiei Naționale de Etică, Integritate și Arbitraj privind respingerea recursului împotriva Hotărârii de confirmare a sancțiunii de excludere din rândul membrilor B., demersul juridic fiind întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 14/2003. Actul normativ, invocat ca temei de drept, prevede, la art. 16 alin. (3), că dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului. Legiuitorul nu a reglementat și o procedură judiciară de cenzurare a acestor acte. Acest text de lege a fost supus controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională, prin decizia nr. 530 din data de 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, l-a declarat neconstituțional, apreciind că aduce atingere substanței dreptului de acces la instanță și se află într-un raport evident antinomic cu dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil. Înalta Curte reține că, urmare a deciziei de neconstituționalitate menționate anterior și față de lipsa unei proceduri speciale, pentru rațiuni de analogie, toate litigiile care vizează dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic, revin spre soluționare instanțelor judecătorești de drept comun în materia partidelor politice. Aceasta, întrucât Legea nr. 14/2003 reglementează, în materia partidelor politice, o procedură care implică instanțele de judecată și stabilește, în mod clar, că, sub aspect material, instanțele de drept comun, sunt tribunalul, în primă instanță, și curtea de apel, în calea de atac a apelului. Astfel, legiuitorul a stabilit, la art. 21 din Legea nr. 14/2003, atât instanțele de drept comun în materia partidelor politice cât și regimul juridic al căilor de atac, care implică exclusiv instanțele de fond, ale căror hotărâri nu sunt supuse examinării pe calea recursului. Doar sub aspect teritorial, se aplică regulile de drept comun, respectiv cele instituite de dispozițiile art. 95 pct. 1 și art. 107 din C. proc. civ., instanțele competente fiind cele în a căror rază teritorială domiciliază/își are sediul pârâtul. În cauza pendinte, asupra raportului juridic dedus judecății, în condițiile în care pretențiile contestatorului au legătură cu nerespectarea unor obligații reglementate în conformitate cu statutul organizației intimate, s-au pronunțat Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr. 300 din 14 februarie 2022, ca primă instanță de fond, și Curtea de Apel Pitești, prin decizia civilă nr. 5037 din 12 octombrie 2023, ca instanță de apel. Or, în considerarea dispozițiilor legale menționate anterior, Înalta Curte reține că decizia instanței de apel este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs. Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs. Rezultă, așadar, că hotărârile definitive, pronunțate de instanțele de apel, nu sunt supuse recursului, o astfel de cale extraordinară de atac fiind inadmisibilă. Dispozițiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căilor de atac, prevăd că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Persoana interesată are obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Dispozițiile instituite de legea fundamentală trebuie înțelese în sensul că liberul acces la justiție nu impune și accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, iar pentru altele, da, ceea ce reprezintă o expresie a principiului legalității căilor de atac. În consecință, în raport de conținutul dispozițiilor legale menționate anterior, se constată că recursul este inadmisibil. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva deciziei nr. 5037 din 12 octombrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă.