ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2589/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2589/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 12 decembrie 2023
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă sub nr. x/2019, la data de 05.06.2019, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Federația Română de Ciclism, în temeiul dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să admită acțiunea și să dispună următoarele măsuri:
să constate că pârâta a încălcat dreptul reclamantei de folosire exclusivă a mărcii "Turul Ciclist al României", cu obligarea acesteia, pe cale de consecință, la încetarea imediată a activităților de organizare a competiției sportive cicliste sub denumirea mărcii reclamantei sau a unor denumiri similare și susceptibile a genera confuzie în rândul publicului cu marca reclamantei;
să oblige pârâta la plata daunelor-interese în cuantum de 150.000 Ron, corespunzătoare prejudiciului pe care reclamanta l-a suferit ca urmare a folosirii nelegale a mărcii, începând cu anul 2011 și până în prezent, și pierderea câștigului suferit de reclamantă, titular al mărcii, vătămat de contrafacere;
să oblige pârâta inclusiv la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu, constând în taxa judiciară de timbra și onorariul avocațial.
Prin sentința civilă nr. 720/18.05.2021, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins, ca neîntemeiată, excepția prescripției dreptului material la acțiune, a admis în parte cererea modificată formulată de reclamantă, a dispus anularea înregistrării mărcii "Turul României" - x, înregistrată pentru clasele de produse și servicii 41 și 42 conform Clasificării de la Nisa, pentru înregistrare cu rea-credință, a constatat că pârâta Federația Română de Ciclism încalcă dreptul reclamantei de folosire exclusivă a mărcii "Turul Ciclist al României".
A obligat pârâta Federația Română de Ciclism la încetarea activităților de organizare a competiției sportive cicliste sub denumirea mărcii "Turul Ciclist al României" sau a unor denumiri similare cu marca reclamantei și a obligat pârâta Federația Română de Ciclism la plata către reclamantă: a sumei de 100.000 RON daune material, 10.000 RON daune morale și a sumei de 4.405 RON, cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Federația Română de Ciclism, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Prin cererea depusă în ședința publică din data de 01.02.2023, apelanta-pârâtă Federația Română de Ciclism a formulat cerere de suspendare a soluționării cauzei în temeiul dispozițiilor art. 413 C. proc. civ. până la data rămânerii definitive a hotărârii ce se va pronunța în dosarul nr. x/2022, ce privește aceleași părți și are ca obiect constatarea mărcii notorii "Turul României" de către instanțele judecătorești.
Prin încheierea din 8 martie 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a suspendat judecarea apelului formulat de apelanta-pârâtă Federația Română de Ciclism împotriva sentinței civile nr. 720/18.05.2021, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2019, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 8 martie 2023 a formulat recurs reclamanta B., întemeiat pe dispozițiile art. 414 alin. (1) C. proc. civ.
În cuprinsul cererii de recurs, după ce a prezentat parcursul procesual al cauzei pendinte, reclamanta a arătat că argumentul principal în baza căruia apreciază că acțiunea intimatei nu poate fi un motiv care să conducă la suspendarea prezentei cauze deoarece în dosarul nr. x/2022 se solicită constatarea ca notorie a denumirii Turul României, în condițiile în care această denumire a început să fie folosită abia din anul 2018 când intimata Federația Română de Ciclism și-a înregistrat-o cu rea-credință ca marcă. Denumirea folosită pentru organizarea competițiilor sportive cicliste încă din anul 1934 a fost "Turul Ciclist al R.P Romîne"/Turul Ciclist al României și nu sintagma "Turul României", deci nu se poate vorbi despre existența unui drept anterior în favoarea intimatei.
Prin urmare, denumirea Turul României a fost înregistrată ca marcă de Federația Română de Ciclism cu mult ulterior mărcii recurentei - Turul Ciclist al României, care reprezintă singura marcă de notorietate și care se identifică cu competiția ciclistă cu același nume.
Solicită admiterea recursului și desființarea încheierii atacate.
Apărările formulate
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare, în termen legal, prin care a arătat că recurenta nu înțelege să critice încheierea de suspendare în raport cu conținutul dispozițiilor art. 413 C. proc. civ., ci se rezumă doar la a invoca aspecte de interpretare a probelor, astfel că invocă nulitatea căii de atac. De asemenea, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând recursul sub aspectul posibilității de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiași articol.
Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.
Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reținute de instanță în justificarea soluției pronunțate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.
În speță, din memoriul de recurs nu reies critici care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci în esență, se fac susțineri care nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate, ci privesc elemente ale situației de fapt, iar nu nelegalitatea încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Astfel, fără a se referi la eventuala aplicare greșită a cazului de suspendare facultativă aplicat de instanța de apel - reglementat de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. - recurenta se referă la temeinicia acțiunii ce face obiectul dosarului nr. x/2022, chestiuni care nu pot fi evaluate în cadrul cauzei pendinte și cu atât mai puțin în cadrul recursului de față.
În atare situație, cererea de recurs nu permite identificarea motivelor de nelegalitate concrete ale recurentei privitoare la considerentele încheierii atacate, respectiv în ce au constat, în mod efectiv greșelile instanței pentru a putea fi, eventual, încadrate în motivul de nelegalitate prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., invocat prin memoriul de recurs.
Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată și să combată cele reținute de instanță, în sensul că se impune suspendarea judecării apelului până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022
Cum memoriul de recurs nu conține critici propriu-zise, fiind străine de considerentele încheierii atacate și neexistând motive de ordine publică, ce să poată fi examinate din oficiu de către instanța de recurs, sancțiunea care intervine este nulitatea recursului, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
Față de soluția pronunțată, văzând dispozițiile art. 453 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a obliga pe recurenta-reclamantă B. la plata sumei de 952 RON către intimata-pârâtă Federația Română de Ciclism, cu titlu de cheltuieli de judecată, dovedite cu înscrisul justificativ aflat la dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția nulității recursului.
Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă B. împotriva încheierii de ședință din 8 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimații-pârâți Federația Română de Ciclism și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.
Obligă pe recurenta-reclamantă B. la plata sumei de 952 RON către intimata-pârâtă Federația Română de Ciclism, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 decembrie 2023.