ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1943/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț la data de 07 martie 2022, sub nr. x/2022, revizuenta A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 210 din 15 februarie 2021 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, cerând anularea în parte a art. 1 din HCJ Neamț nr. 11564/29.11.2018, cu trimitere la poziția nr. 53 din anexa la hotărârea nr. 72 din 04.04.2017 a Comisiei Comunale de Fond Funciar Pipirig.

Hotărârea pronunțată de instanța de revizuire Prin decizia civilă nr. 1142/2022 din 12 decembrie 2022, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a admis excepția tardivității invocată din oficiu și a anulat cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 210 din 15 februarie 2021 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, ca tardiv formulată.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuenta A., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel. Prin memoriul de recurs, recurenta a prezentat situația de fapt, precum și întregul parcurs al dosarului, de la data formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate și până la data pronunțării deciziei atacate cu prezentul recurs. Astfel, a arătat motivele, pentru care consideră că hotărârea Comisiei județene, sentința civilă nr. 986 din 24 februarie 2019, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț și decizia civilă nr. 210/2021, pronunțată de Tribunalul Neamț sunt nelegale. Totodată, a arătat că cele 80 de dosare înscrise în anexa la hotărârea nr. 72 din 04 aprilie 2017 au fost soluționate în mod diferit, un număr mare de dosare fiind soluționate favorabil în ceea ce privește terenurile agricole și forestiere aflate pe raza comunei Pipirig. În ultima parte a memoriului de recurs, recurenta a învederat că, prin decizia atacată, Curtea de Apel Bacău i-a respins, ca tardiv formulată, cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 210 din 15 februarie 2021 pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, în dispozitiv fiind trecută mențiunea că decizia pronunțată este o decizie definitivă. Ulterior, i-a fost comunicată încheierea nr. 1034 pronunțată în data de 13 ianuarie 2013 de Curtea de Apel Bacău prin care a fost îndreptată eroarea materială strecurată în minuta și în dispozitivul deciziei civile nr. 1142 din 12 decembrie 2022, în sensul că hotărârea este susceptibilă de recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Apărările formulate în cauză Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamț a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de recursului ca inadmisibil.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 24 februarie 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului nr. 10 care, prin rezoluția din data de 08 mai 2023, a stabilit termen la data de 02 noiembrie 2023, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului. La acest termen de judecată, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, asupra excepției nulității recursului, invocată de instanță din oficiu, în considerarea dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., apreciind că motivele de inadmisibilitate invocate de intimata Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamț, prin întâmpinare, se subsumează excepției nulității recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. și având în vedere și prevederile art. 499 din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate, pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul, dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului, în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului. Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din același act normativ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. Așadar, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ. În cauză, prin decizia civilă nr. 1142/2022 din 12 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, s-a anulat, ca tardiv formulată, cererea de revizuire formulată de recurentă împotriva deciziei civile nr. 210 din 15 februarie 2021 pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă. Se constată că prin recursul formulat, aspectele dezvoltate de recurenta-revizuentă nu vizează soluția pronunțată de curtea de apel, ci sunt dezvoltate motive, pentru care recurenta nu este de acord cu soluțiile pronunțate în cauză, în fazele procesuale anterioare. Or, reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt și a nemulțumirilor părților cu privire la soluția adoptată de instanța, ce a pronunțat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei Astfel, obiectul recursului constituindu-l decizia civilă nr. 1142/2022 din 12 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 din C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente, prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raționamentul instanței în soluția pronunțată, de anulare a cererii de revizuire, ca tardiv formulată. Pentru aceste considerente, întrucât aspectele invocate de recurentă nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. și nu se grefează pe conținutul deciziei atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte de Casație și Justiție va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.