Decizia nr. 765/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva sentinței nr. 1378/2019 a Judecătoriei Târgu Neamț

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Neamț la data de 21 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanții A. și B., în calitate de moștenitori ai defunctului A., au formulat în contradictoriu cu Comisia Județeană Neamț pentru stabilirea dreptului de proprietate privată și Comisia pentru aplicarea legilor fondului funciar Pipirig plângere împotriva HCJ nr. 11564/29.11.2018 prin care li s-a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 5,00 ha teren cu vegetație forestieră, situat pe raza comunei Pipirig. Au solicitat admiterea plângerii împotriva hotărârii, modificarea acesteia în ceea ce îi privește - poziția 42 din tabelul anexă 48 și să se dispună constituirea dreptului de proprietate în favoarea lor pentru suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestieră situat pe raza comunei Pipirig. I.

Sentința pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț Prin sentința civilă nr. 1378 din data de 08 noiembrie 2019, pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de către reclamanții A. și B. în contradictoriu cu Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Pipirig și Comisia județeană Neamț pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termenul legal, reclamanții. Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamț sub nr. x/2019. I.

Decizia pronunțată de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ Prin decizia civilă nr. 1171 din data de 29 octombrie 2020, Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 1378 din data de 08 noiembrie 2019, pronunțate de Judecătoria Târgu Neamț. I.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 1171 din data de 29 octombrie 2020 au formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. revizuenții C. și B.. Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 17 ianuarie 2023, sub nr. x/2023. Prin cererea de revizuire, revizuenții au solicitat admiterea acesteia și anularea în parte a art. 1 din Hotărârea nr. 11564 din 29 noiembrie 2018 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamț, cu trimitere la poziția nr. 42 din anexa la Hotărârea nr. 72 din 4 aprilie 2017 a Comisiei comunale de fond funciar Pipirig, așa cum a procedat Tribunalul Neamț într-un număr de 22 cazuri din anexa la Hotărârea nr. 72 din 7 aprilie 2017 și anume în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 1172 din 29.10.2020; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 29 din 14.01.2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 158 din 4 februarie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 157 din 04.02.2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 358 din 4 martie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 597 din 6 aprilie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 851 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 853 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 854 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 440 din 16 martie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 439 din 16 martie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 342 din 2 martie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 591 din 5 aprilie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 867 din 20 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 852 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 855 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 772 din 5 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 1001 din 4 iunie 2021. În aceste cazuri s-a constituit dreptul de proprietate pentru teren agricol sau forestier pe raza comunei Pipirig. În motivare, revizuenții au învederat că în fapt, la data de 13 ianuarie 2017, în urma apariției Legii nr. 246/2016, au formulat la Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Pipirig cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată pentru suprafața de 4,50 ha teren cu vegetație forestieră după autorul D., tatăl acestora, dispărut pe front în luptele de la Ojevo, conform O.Z.U. nr. 346/1941, cerere înregistrată sub nr. x din 13 ianuarie 2017. În dovedirea cererii au depus copie a certificatului nr. x din 10 februarie 2017, eliberat de Unitatea Militara 02405 Pitești, prin care se arată că la data de 21.07.1941, tatăl lor, D., a dispărut în luptele de la Ojevo (O.Z.U. 346/1941). Prin acte de stare civilă au făcut dovada calității de moștenitori ai acestuia. În urma analizării dosarului, Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Pipirig a emis Hotărârea nr. 72/2017 prin care se propune Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamț, validarea reconstituirii dreptului de proprietate pentru locuitorii trecuți în tabelul nominal, anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 72 din 4 aprilie 2017, în care la poziția nr. 42 se află cererea formulată de revizuenții din prezenta cauză cu propunere de validare pentru 4,50 ha teren cu vegetație forestieră. Prin Hotărârea nr. 11564 din 29 noiembrie 2018, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamț a invalidat hotărârea Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Pipirig, motivat de faptul că cererea de reconstituire nu face dovada încadrării în condițiile și scopul Legii nr. 187/1945 de înfăptuire a reformei agrare. În urma judecării cauzei la instanța de fond, Judecătoria Târgu Neamț, și instanța de apel, Tribunalul Neamț, au respins ca nefondate, plângerea și apelul pe motiv că autorul revizuenților, dispărut pe front la data de 21.07.1941, astfel cum reiese din certificatul nr. x din 10.02.2017 emis de UM 02405 Pitești, nu mai poate fi considerat îndreptățit la împroprietărirea efectuată în baza Legii nr. 187/1945, deoarece nu mai îndeplinea condiția de a fi în viață la data adoptării acestei legi. Or, contrar reținerilor instanțelor de fond, dispozițiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere modificat prin Legea nr. 246/2016, prevăd că "Persoanelor fizice cărora li s-au stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-au atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptățite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum si persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării Naționale că au luptat pe front și că îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole și forestiere, în limita suprafețelor disponibile, sau despăgubiri". De asemenea, susțin că dispozițiile art. 12 din Legea nr. 187/1945, prevăd că "La împroprietărire vor avea întâietate ostașii care sunt concentrați sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste", așa cum este cazul tatălui revizuenților. Revizuenții consideră că Hotărârea Comisiei județene, sentința civilă 1378/08.11.2019 pronunțată de Judecătoria Târgu Neamț și decizia civilă nr. 1171/29.10.2020 pronunțată de Tribunalul Neamț sunt netemeinice și nelegale din următoarele motive: Prin decizia civilă nr. 1172 din 29 octombrie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019, dosar care face parte din aceeași anexă la Hotărârea Comisiei locale de fond funciar Pipirig nr. 72 din 4 aprilie 2017, Tribunalul Neamț a admis apelul declarat de petenți, prin care a schimbat în totalitate sentința apelată și a constituit în favoarea acestora dreptul de proprietate pentru teren agricol sau forestier situat pe raza comunei Pipirig, județul Neamț. Cu privire la motivarea dată, în sensul că respectiva cerere de reconstituire nu face dovada încadrării în condițiile și scopul Legii nr. 187/1945 de înfăptuire a reformei agrare, conform căreia nu se pot acorda terenuri forestiere, ci doar terenuri agricole, revizuenții consideră că această motivare este una discriminatorie, deoarece în baza Legilor nr. 193/2007, nr. 212/2008 și nr. 246/2016, un număr mare de persoane, atât din comuna Pipirig, cât și din comunele de pe Valea Bistriței (Hangu, Ceahlău, Grințieș, Poiana Teiului, Farcașa, Borca) au primit terenuri cu vegetație forestieră în comuna Pipirig, prin hotărâri ale Comisiei județene Neamț. Referitor la motivarea că autorul lor nu mai poate fi considerat îndreptățit la împroprietărirea efectuată în baza Legii nr. 187/1945, deoarece nu mai îndeplinea condiția de a fi în viață la data adoptării acestei legi, revizuenții susțin că aceasta contravine dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, modificat prin Legea nr. 246/2016, precum și art. 12 din Legea nr. 187/1945. Mai susțin că pe parcursul anului 2020, începând cu data pronunțării deciziei nr. 1171 și până în prezent, aceeași instanță (Tribunalul Neamț) a dat câștig de cauză într-un număr mare de dosare, prin care a constituit dreptul de proprietate pentru teren agricol sau forestier pe raza comunei Pipirig. Urmare celor arătate mai sus, revizuenții susțin că au formulat recurs împotriva soluției date apelului, însă Curtea de Apel Bacău, prin decizia nr. 355 din data de 13 septembrie 2021, a respins recursul ca inadmisibil. Ulterior, au formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 1171 din 29 octombrie 2020 a Tribunalului Neamț, pronunțată în dosarul nr. x/2021, însă Tribunalul Neamț, prin hotărârea nr. 353 din 22 martie 2022, a respins-o ca inadmisibilă, hotărârea fiindu-le comunicată la data de 30 decembrie 2022. În drept, revizuenții și-au întemeiat cererea de revizuire pe dispozițiile art. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care arată că, prin excepție, art. 509 alin. (2) C. proc. civ. enumeră în mod limitativ situațiile în care sunt supuse revizuirii și acele hotărâri care nu evoca fondul: (...) în situația existenței unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe fie de același grad, fie diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri (art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.). I.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea înregistrată în dosar la data de 28 aprilie 2023, intimata Comisia județeană Neamț pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicitând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău. În susținerea acestei excepții, intimata a invocat dispozițiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., învederând că aceste dispoziții instituie o competență materială specială. Prin aceeași întâmpinare, intimata a mai invocat și excepția tardivității cererii de revizuire, apreciind că se impune respingerea acesteia ca fiind tardiv formulată, întrucât termenul de o lună prevăzut de dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se socotește de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, în cazul de față de la data de 29 octombrie 2020, data rămânerii definitive a deciziei civile nr. 1171 pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ în dosarul nr. x/2019. În situația respingerii excepțiilor formulate, intimata a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, având în vedere că motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în situația prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Totodată, a solicitat respingerea ca neîntemeiat a unui eventual capăt de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu se poate reține nicio culpă în sarcina sa în acest litigiu. În drept, intimata și-a întemeiat întâmpinare pe dispozițiile art. 513 alin. (2) C. proc. civ. Intimata Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Pipirig nu a formulat întâmpinare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând excepția necompetenței materiale invocate, Înalta Curte reține următoarele: Revizuirea este calea de atac comună, extraordinară, de retractare, nedevolutivă și nesuspensivă de drept de executare care se exercită împotriva hotărârii pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul ori, în cazurile anume prevăzute de lege, împotriva hotărârilor care nu evocă fondul și prin care se urmărește, de regulă, înlăturarea erorilor în legătură cu stabilirea situației de fapt. Motivele care justifică exercitarea căii de atac a revizuirii sunt expres și limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1-11 C. proc. civ., iar termenele de revizuire sunt prevăzute în art. 511 C. proc. civ. și sunt de două categorii: un termen general (de drept comun) - de o lună (art. 511 alin. (1) C. proc. civ.) și trei termene speciale (de excepție) - de 15 zile, de 3 luni și de 6 luni (art. 511 alin. (2), art. 511 alin. (1) pct. 7 și art. 511 alin. (3) C. proc. civ.). Expresie a faptului că revizuirea este o cale de atac de retractare, art. 510 alin. (1) C. proc. civ. prevede că cererea de revizuire se îndreptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cerere. Dacă revizuirea se cere pentru contrarietate de hotărâri, art. 510 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, în cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanțele de recurs la care se referă aceste dispoziții este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță. Așadar, în caz de contrarietate de hotărâri, competența soluționării cererii de revizuire aparține instanței ierarhic superioare celei care a pronunțat prima hotărâre. Din dezvoltarea motivelor cererii de revizuire rezultă că revizuenții au invocat, în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., contrarietatea deciziei civile nr. 1172 din 29 octombrie 2020, pronunțate de Tribunalul Neamț în dosarul nr. x/2019 față de mai multe decizii civile pronunțate de Tribunalul Neamț. Or, fiind vorba despre hotărâri pronunțate de instanțe de același grad, Tribunalul Neamț, astfel cum au fost indicate în mod expres și repetat de către revizuenți, competența materială revine atunci Curții de Apel Bacău, ca instanță mai mare în grad față de Tribunalul Neam (conform Anexei nr. 1 lit. c) la Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară), care a pronunțat prima hotărâre, în conformitate cu dispozițiile art. 510 alin. (2) teza I, raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (2) pct. 2 rap. la art. 131, art. 132 alin. (1) și alin. (3) și art. 510 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale, reținând că instanța competentă material a soluționa cauza prezentă de revizuire este Curtea de Apel Bacău, instanță în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competență.