ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1941/2023

Ședința publică din data de 02 noiembrie 2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1533 din 9 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă pronunțate în dosarul nr. x/2010 a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de pârâții A., B., C., D. (decedat la 18 iunie 2014) și pentru acesta din urmă continuat de moștenitorii E. și F. împotriva deciziei nr. 56/C din 27 mai 2013 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă. Au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de pârâții G. și H. împotriva aceleiași decizii.

Împotriva acestei hotărâri au promovat cerere de revizuire revizuenții G. și H., invocând în drept ipoteza prevăzută de art. 322 pct. 4 teza a II-a C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuenții au arătat, în esență, că prin încheierea penală nr. 164 din 28 ianuarie 2022, pronunțată de Judecătoria Constanța, secția penală în dosarul nr. x/2021, s-a dispus desființarea înscrisului fals reprezentat de schița topografică cadastrală înregistrată cu nr. x din 26 iunie 1999 în evidențele Primăriei Comunei Mihail Kogălniceanu, iar decizia, a cărei revizuire se cere, a fost pronunțată în temeiul schiței topografice declarate false, înscris ce a influențat în mod hotărâtor soluția pronunțată în cauză.

La 9 iunie 2022, revizuenții au depus o nouă cerere de revizuire, întemeiată tot pe pct. 4, invocând încheierea penală nr. 381 din 16.05.2022 pronunțată de Tribunalul Constanța, secția penală în dosarul nr. x/2021, prin care s-a desființat și actul subsecvent schiței topografice cadastrale, anume raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expert I. în dosarul nr. x/2003 al Judecătoriei Constanța,

Prin încheierea din 9 februarie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost dispusă detașarea noii cereri de revizuire, aflate la filele de la paginile 409-597din volumul 2 al prezentului dosar și înaintarea acestora către registratura instanței în vederea constituirii pe cale administrativă a unui nou dosar privind cererea de revizuire.

Dosarul nou format nr. x/2023 a fost repartizat aleatoriu completului nr. 10, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 02 noiembrie 2023.

Intimata J. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile inadmisibilității cererii de revizuire și cea a lipsei de interes în promovarea căii de atac.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de revizuire, intimata a învederat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 4 teza a II-a din vechiul C. proc. civ., întrucât hotărârea supusă revizuirii nu s-a întemeiat pe înscrisul declarat fals, înscris ce nu a avut un rol determinant în formarea convingerii judecătorului.

În susținerea excepției lipsei de interes a revizuenților în promovarea căii de atac, intimata a arătat că titlurile de proprietate ale revizuenților au fost desființate cu efecte de la încheierea acestora, astfel că acest demers procesual nu le poate profita.

Astfel, a solicitat admiterea excepțiilor și respingerea cererii de revizuire, în principal, ca inadmisibilă, și în subsidiar, ca nefondată.

Examinând cererea de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 4 teza a II-a C. proc. civ., în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) cu referire la art. 322 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori după caz, cercetarea în fond a cauzei, iar, potrivit alin. (2), în cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc.

Drept urmare, Înalta Curte urmează să analizeze, cu prioritate, excepția inadmisibilității căii de atac, întrucât această excepție vizează inexistența căii de atac, în timp ce lipsa de interes vizează condițiile procedurale, în care trebuie să se exercite calea de atac.

Cu privire la excepția inadmisibilității cererii de revizuire, aceasta urmează a fi admisă, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desființării unor hotărâri judecătorești, constituind un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale, care au făcut ca o hotărâre să fie viciată chiar în substanța sa.

Cum retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte asupra stabilității raporturilor juridice civile, legea reglementează posibilitatea exercitării acestei căi de atac numai în cazuri strict determinate.

Conform dispozițiilor art. 322 alin. (1) din C. proc. civ., obiect al cererii de revizuire, inclusiv al celei întemeiată pe pct. 4 al art. 322 C. proc. civ., cum e cazul în speță, pot fi hotărârile date de instanța de recurs atunci când acestea evocă fondul.

Evocarea fondului de către instanța de recurs, ca expresie a uneia din condițiile prealabile de admisibilitate a cererii de revizuire, presupune fie stabilirea unei alte situații de fapt, decât cea care fusese reținută în etapele procesuale anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră pe deplin stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății decât cea care fusese aleasă până în acel moment.

O instanță de recurs evocă fondul cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit față de modalitatea, în care au făcut-o instanțele anterioare, pronunță o soluție proprie și diferită de cele anterior date în aceeași cauză.

Condiția, ca hotărârea a cărei revizuire se cere să evoce fondul pricinii, este impusă de caracterul acestei căi extraordinare de atac, care este o cale de retractare, prin care se cere instanței de judecată care a soluționat fondul unui proces să revină asupra hotărârii atacate, invocându-se împrejurări noi care, de regulă, s-au ivit ulterior pronunțării hotărârii.

Se constată că în speța dedusă judecății, în mod evident, ipoteza reglementată de textul de lege nu este respectată sub acest aspect, hotărârea instanței de recurs supusă revizuirii, prin care a fost anulat, ca netimbrat, recursul declarat de pârâții A., B., C., D. (decedat la 18 iunie 2014) și pentru acesta din urmă continuat de moștenitorii E. și F. și a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâții G. și H. (revizuenții din prezenta cauză) nu a evocat fondul pricinii.

Întrucât, prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, instanța supremă nu a stabilit o altă stare de fapt decât cea care fusese reținută în faza de judecată anterioară de către Curtea de Apel pe fondul cauzei, nu a aplicat alte dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite și nici nu a dat o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, decizia atacată nu întrunește cerințele legale în raport, de care să poată fi supusă revizuirii, întrucât, deși este dată în recurs, în cuprinsul ei nu a fost evocat fondul, împrejurare care conduce la soluția de respingere a cererii ca inadmisibilă, în conformitate cu dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii...", astfel că analiza condițiilor specifice reglementate de pct. 4 teza a II-a al art. 322 C. proc. civ. se privește ca fiind un demers inutil.

Față de cele ce preced, în temeiul de drept sus-menționat, coroborat cu dispozițiile art. 326 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de revizuenții G. și H. împotriva deciziei civile nr. 1533 din 09 iunie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 noiembrie 2023.