ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1841/2023

HOTĂRÂRE

26.10.2023

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1841/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului de competență, reține următoarele:

I. Obiectul cererii:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 5 mai 2023, sub dosarul nr. x/2023, petentul A. a solicitat, la cererea creditoarei B., încuviințarea executării silite a debitorilor Ministerul Finanțelor și Tribunalul Bihor, în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 492/LM/2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2007 și decizia civilă nr. 1286/2009 - R, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2009, prin toate modalitățile prevăzute de lege, în dosarul de executare silită nr. x/2023.

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1 Prin încheierea civilă nr. 5943/CC din 12 mai 2023, Judecătoria Cluj Napoca, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 5 București.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță învestită cu soluționarea cererii de încuviințare a executării silite a reținut, în aplicarea dispozițiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., că debitorii nu au sediul pe raza municipiului Cluj-Napoca sau a celorlalte localități aflate în circumscripția Judecătoriei Cluj-Napoca.

Raportat la calitatea creditoarei de judecător în cadrul Judecătoriei Oradea și a împrejurării că Tribunalul Bihor are calitatea de debitor, instanța a apreciat că nu poate da eficiență prevederilor art. 127 alin. (1) și alin. (3) din C. proc. civ., câtă vreme cererea de încuviințare a executării silite a fost formulată împotriva a doi debitori, iar sediul unuia dintre aceștia (și anume a Ministerului Finanțelor) este situat în circumscripția Judecătoriei Sector 5 București, instanță față de care nici creditoarea și nici debitorul de rândul 1 nu se află în situațiile la care se referă dispozițiile art. 127 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. civ.

2.2 Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, prin sentința civilă 6589 din 19 septembrie 2023, Judecătoria Sector 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru a determina competența teritorială, această instanță a reținut că executorul judecătoresc a sesizat Judecătoria Cluj-Napoca cu cererea de încuviințare a executării silite în virtutea calității creditoarei de judecător la Judecătoria Oradea, în temeiul dispozițiilor art. 127 alin. (3) raportat la alin. (1) din C. proc. civ., Judecătoria Cluj-Napoca fiind instanța de același grad cu Judecătoria Oradea (ce ar fi fost competentă teritorial prin raportare la sediul unuia dintre debitori, Tribunalul Bihor), din circumscripția unei curți de apel învecinate.

Astfel, având în vedere și incidența prevederilor art. 112 alin. (1) din C. proc. civ., în conformitate cu care în cazul în care cererea privește mai mulți pârâți, se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia, a reținut că Judecătoria Cluj-Napoca este instanța de executare competentă să soluționeze prezenta cauză, prin raportare la alegerea făcută de către executorul judecătoresc, iar faptul că sediul debitorului Ministerul Finanțelor se află în circumscripția Judecătoriei Sectorului 5 București nu atrage necompetența teritorială a instanței alese în temeiul art. 127 alin. (3) raportat la alin. (1) din C. proc. civ. și nici nu înlătură posibilitatea creditorului de alegere a instanței, dintre mai multe instanțe deopotrivă competente.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul litigiului cu privire la care s-a ivit conflictul negativ de competență privește cererea de încuviințare a executării silite a debitorilor Ministerul Finanțelor și Tribunalul Bihor, la cererea creditoarei B. în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 492/LM/2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. x/2007 și decizia civilă nr. 1286/2009-R, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2009.

Conflictul negativ de competență este generat de modul de determinare a instanței de executare competente să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite în raport cu criteriile prevăzute de dispozițiile art. 112 și art. 127 din C. proc. civ., față de calitatea creditoarei B., judecător în cadrul Judecătoriei Oradea.

Încuviințarea executării silite este de competența exclusivă a instanței de executare, astfel cum rezultă din prevederile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Dispozițiile art. 112 și ale art. 127 se aplică în mod corespunzător."

Legea nr. 336/2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1177 din 8 decembrie 2022, a modificat alin. (1) al art. 651 din C. proc. civ., fiind reglementat expres că dispozițiile art. 112 și ale art. 127 se aplică pentru determinarea instanței de executare competente.

Față de calitatea creditoarei de judecător în cadrul Judecătoriei Oradea, Înalta Curte constată că sunt prevalente dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora, dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Aceste dispoziții instituie un caz de necompetență teritorială absolută a instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul, care are calitatea de reclamant, precum și o prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad, aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea judecătorul reclamant, calitate pe care acesta trebuie să o întrunească la momentul sesizării instanței.

Potrivit dispozițiilor art. 112 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată a mai multor pârâți poate fi introdusă la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia; în cazul în care printre pârâți sunt și obligați accesoriu, cererea se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre debitorii principali, iar în conformitate cu prevederile art. 116 din C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Aplicând coroborat dispozițiile enunțate, împrejurarea că debitorul Ministerul Finanțelor are sediul în circumscripția Judecătoriei Sectorului 5 București nu atrage necompetența teritorială a instanței alese în temeiul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. și nici nu înlătură posibilitatea creditoarei de alegere a instanței, dintre mai multe instanțe deopotrivă competente.

În cauză, se constată că Judecătoria Cluj-Napoca este instanța de același grad aflată în circumscripția Curții de Apel Cluj, învecinată cu Curtea de Apel Oradea, în a cărei circumscripție se află Judecătoria Oradea, instanța la care creditoarea își desfășura activitatea la data sesizării organului de executare, fiind respectate exigențele impuse de prevederile art. 127 din C. proc. civ.

Cum Judecătoria Cluj-Napoca este prima instanță învestită cu soluționarea cererii de încuviințare a executării silite, în raport cu dispozițiile legale menționate, revine acestei instanțe competența să soluționeze cauza.

În consecință, în aplicarea dispozițiilor art. 127 din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) din acest act normativ, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.