ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1699/2022

HOTĂRÂRE

29.09.2022

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1699/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 29 septembrie 2022

După deliberare, asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă, în data de 22 august 2022, sub nr. x/2022, petentul A. a solicitat, la cererea creditorului B., încuviințarea executării silite a debitorilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în baza titlurilor executorii reprezentate de sentința civilă nr. 981/12.08.2020 a Tribunalului Maramureș, secția I civilă și de decizia civilă nr. 1413/A/20.10.2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 666 C. proc. civ.

Prin încheierea civilă nr. 9597/CC din 24 august 2022, Judecătoria Cluj-Napoca, secția civilă, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite formulate de petentul A., la cererea creditorului B., împotriva debitorilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a pronunța această hotărâre, reținând incidența dispozițiile art. 651 alin. (1) și a art. 666 alin. (1) C. proc. civ., raportându-se la sediul debitorilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, instanța a apreciat că Judecătoria Oradea este competentă să judece cererea de încuviințate a executării silite.

Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Oradea, secția civilă, prin încheierea civilă nr. 4043/2022 din 08 septembrie 2022, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în dosarul execuțional nr. x/2022 al A., având ca obiect cererea de executare silită formulată de creditorul urmăritor B., împotriva debitorilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, având în vedere dispozițiile art. 651 alin. (1) și a art. 666 alin. (1) C. proc. civ. și în raport cu calitatea de procuror a creditorului B. în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, această instanță a reținut incidența dispozițiilor art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., apreciind că, în mod legal, a fost sesizată Judecătoria Cluj Napoca, instanță de același grad aflată în circumscripția curții de apel învecinate Curții de Apel Oradea.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Obiectul cererii deduse judecății constă în solicitarea creditorului B., prin A., întemeiată pe dispozițiile art. 666 alin. (1) C. proc. civ., privind încuviințarea executării silite a titlurilor executorii constând în sentința civilă nr. 981/12.08.2020 a Tribunalului Maramureș, secția I civilă și de decizia civilă nr. 1413/A/20.10.2021, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, împotriva debitorilor debitorilor Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cerere asupra căreia instanțele aflate în conflict, în examinarea competenței teritoriale, au apreciat în mod diferit asupra incidenței sau neincidenței art. 127 din C. proc. civ. în procedura încuviințării executării silite.

Astfel cum au reținut ambele instanțe aflate în conflict, în materia executării silite sunt relevante pentru stabilirea competenței prevederile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit cu care instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În conformitate cu aceste dispoziții, soluționarea cererii de încuviințare a executării silite este de competența instanței de executare, respectiv judecătoriei în a cărei circumscripție se află sediul debitorului - în speță fiind doi debitori, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, ambii cu sediul în municipiul Oradea.

Se constată, însă, că, în speță, creditorul, în numele căruia executorul judecătoresc a formulat cererea de încuviințare a executării silite, este procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

În raport cu particularitatea speței, determinată de calitatea creditorului, în această situație devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., în forma în vigoare la data la data sesizării organului de executare, respectiv 17 august 2022, ce stipulează că:

"(1) "Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor."

Din coroborarea dispozițiilor anterior redate, se desprinde concluzia conform căreia, atunci când un procuror formulează o cerere de competența instanței de pe lângă parchetul la care acesta activează sau de pe lângă un parchet inferior acestuia, are obligația să sesizeze una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate curții de apel în a cărei circumscripție se află instanța de pe lângă parchetul la care își desfășoară activitatea.

Aceasta este și situația din prezenta cauză - creditorul B., în numele căruia executorul judecătoresc a formulat cererea de executare silită, având la data sesizării instanței (22 august 2022) calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea.

Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 127 C. proc. civ., acesta avea obligația de a sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate Curții de Apel Oradea, lucru pe care în mod legal l-a și făcut, cu respectarea art. 116 C. proc. civ., sesizând Judecătoria Cluj-Napoca.

Pentru considerentele expuse, având în vedere că în stabilirea competenței de soluționare a prezentei cauze primează calitatea creditorului, de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.