ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.10.2023

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1834/2023

HOTĂRÂRE
26.10.2023
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1834/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 26 octombrie 2023

Deliberând asupra conflictului de competență, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la 26 octombrie 2022, sub dosar nr. x/2022, pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, secția civilă, petenta A. a solicitat instanței să dispună numirea sa în calitate de curator al mamei sale, B., în vederea reprezentării acesteia în fața instituțiilor statului și a persoanelor juridice private.

Temeiul de drept al cererii este reprezentat de dispozițiile art. 178 din C. civ.

2.1 Prin sentința civilă nr. 6604 din 20 decembrie 2022, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță învestită cu soluționarea litigiului a reținut incidența dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

De asemenea, a reținut că, pentru stabilirea competenței teritoriale, prezintă interes locuința în fapt a persoanei pentru care se cere instituirea curatelei, care se află în comuna Pecineaga, județul Constanța, conform referatului de anchetă socială efectuat în cauză.

2.2 Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, prin sentința civilă nr. 896 din 22 mai 2023, Judecătoria Mangalia a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

În aplicarea dispozițiilor art. 114 C. proc. civ., Judecătoria Mangalia a reținut că B. - persoana pentru care se solicită instituirea curatelei, are domiciliul în municipiul Râmnicu Vâlcea încă din anul 1993, conform verificării efectuate în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Învestite cu soluționarea unei cereri de instituire a curatelei, aplicând dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. pentru determinarea competenței teritoriale, instanțele aflate în conflict au reținut în mod distinct domiciliul persoanei ocrotite, B..

Competența instanței de tutelă cu privire la cazurile de instituire a curatelei este reglementată de prevederile art. 179 C. civ.. Potrivit acestei norme, instanța de tutelă competentă teritorial exclusiv este judecătoria de la domiciliul persoanei pentru care se instituie curatela (pentru art. 178 lit. a), c) și d) C. civ. - în ultimele două cazuri fiind vorba de ultimul domiciliu cunoscut al acesteia), criteriul avut în vedere de legiuitor la stabilirea instanței competente teritorial fiind cel al proximității în raport cu domiciliul persoanei care necesită instituirea curatelei, aspect care ușurează luarea consimțământului acestei persoane, dar și administrarea probatoriului.

Ipotezele în cauză reprezintă o aplicație a regulii de competență instituite la art. 114 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căreia cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită.

În privința noțiunii "domiciliu", Înalta Curte reține că dispozițiile enunțate trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înțelege acela pe care o persoană l-a stabilit de fapt, în localitatea în care trăiește, scopul acestei reglementări fiind ca părțile să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență dreptului la apărare.

De asemenea, dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie raportate la noțiunea de "domiciliu", astfel cum este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, care prevede că "Domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acela unde aceasta declară că își are locuința principală".

Este de necontestat că, potrivit art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliului sau a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, însă potrivit alin. (3), prin raportare la alin. (2) al aceluiași text legal, stabilirea sau schimbarea domiciliului la o altă adresă decât cea din actul de identitate poate fi opusă persoanei care a cunoscut-o prin alte mijloace.

În cauza pendinte, Înalta Curte constată că, așa cum rezultă din verificarea efectuată în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date de către Judecătoria Mangalia, persoana pentru care se solicită numirea unui curator figurează cu domiciliul în municipiul Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, însă aceasta nu locuiește efectiv la respectiva adresă, ci în comuna Pecineaga din județul Constanța, împreună cu petenta A., conform referatului de anchetă socială .

Ca atare, în scopul determinării competenței teritoriale, instanța va ține seama de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsura de ocrotire solicitată în cauză, circumstanțe față de care domiciliul menționat în cartea de identitate apare ca fiind lipsit de relevanță.

Cum persoana pentru care se solicită instituirea curatelei locuiește efectiv în comuna Pecineaga din județul Constanța, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Mangalia, aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de instituire a curatelei.

Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Mangalia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-01-31
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 230/2024
Ședința publică din data de 31 ianuarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată: I. Obiectul cererii: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, secția civilă sub nr. x/2022 la data de 12 iulie 2022,
ÎCCJ 2022-05-25
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1173/2022
Ședința publică din data de 25 mai 2022 asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la 13 ianuarie 2021,
ÎCCJ 2023-09-26
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1370/2023
Ședința publică din data de 26 septembrie 2023 I Circumstanțele cauzei I.1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată la data de 18 octombrie 2022 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solic
ÎCCJ 2023-05-04
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 752/2023
Ședința publică din data de 4 mai 2023 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Turda, secția civilă, la data de 16.11.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda a solicitat desemnarea
ÎCCJ 2022-10-06
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1779/2022
Ședința publică din data de 6 octombrie 2022 Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judec
Sursă