ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1370/2023

Ședința publică din data de 26 septembrie 2023

I Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 18 octombrie 2022 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanței ca, prin încheierea ce se va pronunța, să se dispună instituirea curatelei pentru pârât și numirea sa în calitate de curator al acestuia.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 178 din C. civ.

I.2 Hotărârile care au generat conflictul

2.1 Prin sentința civilă nr. 103 din 10 ianuarie 2023, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în dreptul procesual civil noțiunea "domiciliu" are o semnificație mai largă, însemnând adresa unde se locuiește efectiv. Astfel, a constatat că pârâtul se află internat în C., cu sediul în județul Maramureș, din data de 02 august 2022.

Prin urmare, a apreciat că Judecătoria Baia Mare este competentă teritorial exclusiv pentru soluționarea cererii de chemare în judecată.

2.2 Prin încheierea din 19 iunie 2023, Judecătoria Baia Mare a admis excepția necompetenței sale teritoriale, excepție invocată din oficiu, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Baia Mare și Judecătoria Râmnicu Vâlcea, a dispus suspendarea judecății până la soluționarea conflictului de competență și a înaintat dosarul instanței superioare comune, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în cauza de față sunt incidente dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., iar potrivit actului de identitate pârâtul are domiciliul în Municipiul Râmnicu Vâlcea, fiind externat din centrul de asistență medicală la data de 23 decembrie 2022, în prezent aflându-se la domiciliul său din Municipiul Râmnicu Vâlcea, astfel cum a arătat chiar și reclamanta în cuprinsul citației depuse la dosar .

Astfel, observând că pârâtul nu mai are reședința în raza instanței sesizate, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, care este instanța de tutelă de la domiciliul intimatului.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 rap. la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

În speță, Înalta Curte constată că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei, în raport de modul de aplicare a art. 114 C. proc. civ. și de interpretarea noțiunii "domiciliu".

Astfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a reținut că în cauza de față, noțiunea "domiciliu" semnifică adresa unde locuiește efectiv pârâtul, iar cum acesta era internat în C. cu sediul în comuna Colțău, jud. Maramureș, a apreciat că este competentă Judecătoria Baia Mare, în timp ce Judecătoria Baia Mare a constatat că pârâtul a fost externat din centrul de asistență medicală la data de 23 decembrie 2022, în prezent aflându-se la domiciliul său din Râmnicu Vâlcea, motiv pentru care a reținut competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Înalta Curte observă că obiectul acțiunii îl constituie cererea de instituire a curatelei cu privire la pârâtul B. și desemnarea fiicei sale, A., în calitate de curator pentru acesta.

Curatela este o măsură cu caracter vremelnic prin care se realizează ocrotirea subsidiară a unei persoane aflate în anumite situații expres prevăzute de lege, care o împiedică să își exercite singură drepturile, să își îndeplinească obligațiile și să își apere interesele.

Dispozițiile art. 178 C. civ. prevăd cazurile în care instanța de tutelă poate institui curatela, iar dispozițiile art. 179 C. civ. reglementează competența instanței de tutelă cu privire la cazurile de instituire a curatelei.

Astfel, potrivit reglementării instituite în art. 179 C. civ., instanța de tutelă competentă este cea de la domiciliul persoanei pentru care se instituie curatela (pentru cazurile prevăzute de art. 178 lit. a), c) și d) C. civ. – în ultimele două cazuri fiind vorba de ultimul domiciliu cunoscut al acesteia).

În cauza pendinte, instituirea curatelei pentru motivul indicat de reclamantă (pârâtul nu este în măsură să-și apere interesele în fața instituțiilor publice, fiind o persoană cu handicap grav) potrivit art. 178 alin. (1) lit. a) corob. cu art. 179 alin. (1) lit. a) C. civ., instituirea curatelei este dată în sarcina instanței de tutelă de la domiciliul persoanei ocrotite.

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 114 C. proc. civ. "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."

În ceea ce privește determinarea noțiunii "domiciliu", Înalta Curte observă că art. 91 din C. civ. prevede modalitățile în care se face dovada domiciliului. Astfel, primul alineat - Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate – stabilește regula conform căreia dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, în timp ce alineatul al treilea instituie excepția, prevederile acestuia avându-și fundamentul în împrejurarea că mențiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul și reședința persoanei nu au caracter constitutiv în ce privește determinarea acestora, ci numai caracter de evidență a persoanei respective. Ca urmare, domiciliul sau reședința vor putea fi dovedite cu orice mijloc de probă, chiar și atunci când prin aceasta se combat mențiunile corespunzătoare făcute în actul de identitate.

Totodată, art. 87 C. civ. prevede că "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală".

Din interpretarea dispozițiilor legale sus-menționate rezultă că în accepțiunea C. civ., prin noțiunea "domiciliu" trebuie să se înțeleagă locuința unde se găsește în fapt în mod statornic persoana ocrotită, pentru a-i putea fi asigurat și respectat dreptul la apărare.

Astfel, având în vedere că pârâtul nu mai este internat în C., acesta fiind externat la data de 23 decembrie 2022, astfel cum rezultă din adresa din 09 iunie 2023 emisă de S.C. C. S.R.L., aflată la dosarul Judecătoriei Baia Mare, precum și din mențiunea olografă făcută de către reclamanta A. pe citația emisă în dosarul Judecătoriei Baia Mare pentru termenul din 19 iunie 2023 tatăl meu a fost la Centrul "C." de recuperare din Baia-Mare în perioada 15 august 2022 – 15 decembrie 2022. Începând din decembrie 2022 este la domiciliul din Râmnicu Vâlcea, str. x (...)", Înalta Curte reține că pârâtul – persoana ocrotită – se află în fapt în mod statornic la adresa menționată în actul său de identitate.

Chiar dacă la data sesizării instanței, pârâtul locuia în fapt în circumscripția Judecătoriei Baia Mare, fiind internat în C. cu sediul în comuna Colțău nr. 1/L, județul Maramureș, revenirea sa ulterior externării din centru, la adresa de domiciliu confirmă caracterul principal și statornic al adresei sale din Râmnicu Vâlcea.

În plus, trebuie avut în vedere scopul pentru care s-a dat în competența instanței de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate soluționarea cererii de instituire a curatelei, respectiv acela de a facilita accesul acestor persoane aflate în situații speciale la instanță, precum și de a se asigura o administrare rapidă și eficientă a probelor necesare instituirii curatelei.

Or, dacă se ține seama de semnificația noțiunii "domiciliu" rezultând din C. civ., se desprinde concluzia că aceea ce interesează pentru stabilirea competenței teritoriale în ipoteza de față este locuința efectivă și statornică a persoanei ocrotite.

Prin urmare, potrivit prin art. 114 C. proc. civ. coroborate cu normele din C. civ. și date fiind considerentele înfățișate, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei având ca obiect "curatelă" în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 septembrie 2023.