ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2021/2022

Ședința publică din data de 25 octombrie 2022

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 24.03.2021 pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea sub nr. x/2021, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții B. și Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Râmnicu Vâlcea a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună completarea certificatului de naștere privind pe minora C., născută la data de 22.03.2018, la rubrica "tatăl" cu numele acestuia și să încuviințeze ca minora C. să poarte numele tatălui, respectiv A..

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 449 alin. (3) din C. civ. și ale art. 47 din Legea nr. 71/2011.

Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secția civilă, prin sentința civilă nr. 483 din 08 februarie 2022, a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâta Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Rm. Vâlcea și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 bucurești.

În motivare, a reținut că prin cererea formulată, reclamantul a solicitat completarea unui act de stare civilă, respectiv completarea rubricii "tatăl" din certificatul de naștere al minorei C., născută la data de 22.03.2018, precum și încuviințarea purtării de către minoră a numelui de familie A..

A arătat că din verificările efectuate pe portalul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date în privința reclamantului, a rezultat că acesta figurează fără domiciliu în România, fiind așadar, cetățean român cu domiciliul în străinătate.

A constatat incidente în cauză dispozițiile art. 126 alin. (2) din H.G. nr. 64/2011, conform cărora cererile de anulare, modificare sau completare a actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de cetățenii străini se adresează Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București, iar competența efectuării verificărilor revine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. pe raza căruia aceștia și-au ales domiciliul pentru citare.

Prin sentința civilă nr. 5744 din 28 iunie 2022, Judecătoria Sectorului I București, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat cauza spre competentă soluționare în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit.

În motivare, a reținut că reclamantul a învestit instanța cu două cereri principale, pe de o parte, o cerere având ca obiect generic "stare civilă" și o altă cerere având ca obiect "încuviințare nume minor" și cu prioritate, ar trebui soluționat capătul de cerere vizând stabilirea numelui copilului minor, ulterior urmând să fie soluționat capătul de cerere având ca obiect modificarea actului de stare civilă prin mențiune/completare și eliberarea unui nou certificat de naștere pentru minoră. A arătat că nu se poate aprecia că această cerere de chemare în judecată vizează în principal raporturi juridice de stare civilă, ci efectele stabilirii filiației, legate de numele persoanei, ulterior aceasta influențând modul de soluționare a aspectelor legate de actele de stare civilă.

Instanța a apreciat că nu Judecătoria Sectorului 1 București (instanță învestită în virtutea capătului de cerere având ca obiect stare civilă formulată de un cetățean român cu domiciliul în străinătate) este instanța competentă din punct de vedere teritorial să judece cererea referitoare la încuviințarea numelui ce urmează a fi purtat de copilul minor, ci judecătoria din circumscripția unde ambele părți își au domiciliul legal, deoarece reclamantul a ales să se raporteze la prevederile art. 107 C. proc. civ., aceasta fiind regula generală în materie de filiație. În plus, a mai statuat că în această materie este instituită și o competență teritorială alternativă, potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Reclamantul A. a dedus judecății o cerere de chemare în judecată privind completarea certificatului de naștere privind pe minora C., la rubrica "tatăl" cu numele acestuia și încuviințarea ca minora să poarte numele tatălui, respectiv A..

Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată este alcătuit din două cereri: una principală, cererea de stabilire nume, subsumată dispozițiilor art. 449 alin. (2) C. civ. și una accesorie, solicitarea de completare a actului de stare civilă.

Potrivit dispozițiilor art. 123 C. proc. civ., cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120.

Competența de soluționare a unei astfel de cereri revine, din punct de vedere material, judecătoriei.

În același timp, se observă că acțiunea privind stabilirea numelui copilului, reprezintă o acțiune din ansamblul celor privind stabilirea filiației, stabilirea numelui unui minor fiind un efect juridic obligatoriu al stabilirii (în prealabil, prioritar) a filiației acestuia.

Din această perspectivă expusă, în privința stabilirii competenței devin incidente prevederile art. 107 C. proc. civ. coroborate cu art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. care vizează în mod expres, special situația cererilor privitoare la stabilirea filiației, în detrimentul prevederilor art. 114 C. proc. civ. care vizează general situația cererilor în materie de tutelă și familie. Or, specialia generalibus derogant - legea specială derogă de la cea generală.

Așadar, pentru a determina care judecătorie este competentă teritorial, Înalta Curte va avea în vedere prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, coroborate însă, cu art. 113 C. proc. civ. prin care s-a stipulat că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 C. proc. civ., mai este competentă instanța domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației.

Conform prevederilor cuprinse la art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Prin urmare, reclamantul a putut opta între mai multe instanțe deopotrivă competente - instanța de la domiciliul pârâtelor (Judecătoria Râmnicu Vâlcea) sau instanța de la domiciliul său, alegând conform art. 116 C. proc. civ., să introducă acțiunea la Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Reclamantul a învestit cu cererea de chemare în judecată Judecătoria Râmnicu Vâlcea, instanța de la domiciliul pârâtelor, instanță competentă astfel cum s-a enunțat și în consecință, prin alegerea făcută de acesta, în considerarea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ. care dau posibilitatea reclamantului să aleagă între mai multe instanțe, însă cu condiția ca acestea să fie deopotrivă competente, a învestit în mod legal instanța cu soluționarea cauzei, stabilind în mod definitiv competența teritorială în favoarea acesteia.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 octombrie 2022.