ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1779/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1779/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 6 octombrie 2022
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la 05.01.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat instituirea curatelei în privința pârâtei B. și numirea reclamantei în calitate de curator al pârâtei.
Hotărârile care au generat conflictul de competență
2.1. Prin sentința civilă nr. 1267/11.04.2022, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, a fost admisă excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.
În motivarea soluției, instanța a reținut că în raport cu prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., pârâta are domiciliul în circumscripția Municipiului Bacău, astfel că a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.
2.2. Judecătoria Bacău, prin sentința civilă nr. 3354 din 20.06.2022, a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
A constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.
Instanța, în raport cu prevederile art. 936 C. proc. civ., a ținut seama de locuința efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesitățile probatorii și la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanțe în raport de care domiciliul menționat în cartea de identitate, apare ca fiind lipsit de relevanță.
Cum pârâta locuiește efectiv pe raza localității București, care se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sector 3 București, a reținut că aceasta este instanța competentă teritorial să soluționeze cererea de punere sub interdicție judecătorească.
II. Considerentele Înaltei Curți
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
În drept, potrivit dispozițiilor art. 114 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competența instanței de tutelă și de familie se soluționează de instanța în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită."
Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie punerea sub interdicție judecătorească a unei persoane, respectiv a pârâtei B..
Se reține că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, prezenta cauză se referă la instituția tutelei interzisului, reglementată de Titlul III al C. civ., intitulat "Ocrotirea persoanei fizice".
Art. 107 alin. (1) C. civ. prevede că procedurile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare "instanță de tutelă".
Având în vedere obiectul cauzei deduse judecății, se constată că, în conformitate cu prevederile legale sus-menționate, competența de soluționare a cauzei revine judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, competență exclusivă reglementată de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. având caracter de competență de ordine publică.
În privința noțiunii de domiciliu se reține că, din punct de vedere procesual, dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înțelege acela pe care o persoană l-a stabilit de fapt, în localitatea în care trăiește, scopul dispozițiilor legale referitoare la domiciliu, așa cum rezultă din dispozițiile art. 153 C. proc. civ., fiind acela ca părțile aliate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență dreptului la apărare.
De asemenea, dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie raportate la noțiunea de domiciliu, astfel cum este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice.
Astfel, conform art. 87 din C. civ.:
"domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acela unde aceasta declară că își are locuința principală".
Este de necontestat că, potrivit art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliului sau a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, prin raportare la alin. (2) al art. 91 C. civ., stabilirea sau schimbarea domiciliului la o altă adresă decât cea din actul de identitate poate fi opusă persoanei care a cunoscut-o prin alte mijloace.
În speță, Înalta Curte reține că, așa cum rezultă din copia cărții de identitate aflată la dosarul Judecătoriei Sectorului 3 București, persoana a cărei punere sub interdicție este solicitată, pârâta B., la data sesizării Judecătoriei Sectorului 3 București, respectiv 05.01.2021, era înregistrată în baza de date a Direcției privind evidența informatizată a persoanelor cu domiciliul în municipiul Bacău, județul Bacău.
Înalta Curte constată însă că persoana pusă sub interdicție nu locuiește efectiv la respectiva adresă, ci se află instituționalizată în cadrul C. situat în București, din 07.03.2020, ca urmare a internării sale într-un centru de îngrijire unde se află internată de 2 ani, aspect relevat de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv contractul pentru acordarea de servicii sociale, dosar Judecătoria Sectorului 3 București.
Prin urmare, se reține că, la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată, mențiunile cuprinse în cartea de identitate a persoanei puse sub interdicție nu corespund cu locuința efectivă a acesteia.
În consecință, în raport de dispozițiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile legale mai sus-menționate, precum și cu situația de fapt ce rezultă din înscrisurile aflate la dosar, se constată că domiciliul persoanei puse sub interdicție este la locul la care aceasta se găsește efectiv, respectiv în municipiul București, unitate administrativ-teritorială aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 București.
În concluzie, față de cele sus-menționate, Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Sectorului 3 București competența teritorială de soluționare a prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 octombrie 2022.