ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.11.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5545/2021

HOTĂRÂRE
11.11.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5545/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, secția civilă la data de 02 decembrie 2020, petenta A. S.A., în contradictoriu cu intimata C.R.P.C. Regiunea Nord Est Iași C.J.P.C./ C. proc. civ. B. Bacău, a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție nr. x din data de 11 noiembrie 2020, încheiat de intimată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1038/24.02.2021, Judecătoria Bacău, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei, către Judecătoria Sector 3 București.

Pentru a dispune în acest sens, Judecătoria Bacău a reținut, în esență, că în speță locul săvârșirii faptei este dat de sediul petentei, față de modul în care este reglementată contravenția și obligațiile presupus a fi nerespectate, astfel că, în raport de dispozițiile art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Sector 3 București.

2.2. Prin sentința civilă nr. 6844 din 17 iunie 2021, Judecătoria Sectorului 3 București, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău și a constatat intervenit conflictul negativ de competență, suspendând soluționarea cauzei și înaintând dosarul spre soluționarea conflictului la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În motivarea hotărârii, Judecătoria Sectorului 3 București a reținut, în esență, că în cauză fapta reținută în sarcina petentei a fost săvârșită în Bacău, astfel că, având în vedere dispozițiile art. 16 din Legea nr. 363/2007 raportat la art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Bacău.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Bacău, secția civilă, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Din perspectiva cadrului procesual, se constată că prin procesul-verbal nr. x/11.11.2020 petenta a fost sancționată cu amendă în valoare de 7.000 RON pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 6 lit. d) din Legea nr. 363/2007, reținându-se în sarcina acesteia, cu ocazia efectuării unui control tematic și examinării contractului x/22.05.2020, că aceasta a indicat prețul energiei de 0.224 RON/kWa fără să precizeze costul total al energiei ce trebuie achitată de consumatorul casnic, cu includerea componentelor reglementate, inducând ideea că prețul energiei este mai mic decât cel practicat în mod real. De asemenea, nu a indicat faptul că valorile de preț prezentate, respectiv 0,19 RON/zi/loc de consum și 0.224 RON/kWh (prețul energiei) sunt valori fără TVA inclus, neprecizând valoarea cu TVA, contrar art. 20 alin. (4) din O.G. nr. 21/1992, inducând ideea că prețul energiei este mai mic decât cel practicat în mod real. Totodată, a făcut referire la un preț combinat ca fiind un avantaj fără să indice consumatorului posibilitatea de a opta pentru un preț necombinat, astfel încât să aibă posibilitatea de a opta în cunoștință de cauză și nu a precizat valorile dobânzilor penalizatoare aplicate pentru neplata facturii până la termenul scadent, acestea fiind luate în calcul la stabilirea prețului total al facturilor în caz de neplată, contrar prevederilor art. 32 lit. b) din Ordinul ANRE nr. 235/2019.

Conflictul negativ de competență ivit în prezenta cauză între Judecătoria Bacău, secția civilă și Judecătoria Sectorului 3 București, secția civilă, a avut la bază, în fapt, chestiunea stabilirii locului săvârșirii faptei reținută în sarcina contravenientului care a atacat procesul-verbal contestat în cauză.

Înalta Curte reține că fapta imputată contravenientului este prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 363/2007:

"(1) O practică comercială este considerată ca fiind acțiune înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport de (...) prețul sau modul de calcul al prețului ori existența unui avantaj specific al prețului".

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. d) din același act normativ prin practică a comercianților în relațiile cu consumatorii se înțelege "orice acțiune, omisiune, comportament, demers sau prezentare comercială, inclusiv publicitate și comercializare, efectuate de un comerciant, în strânsă legătură cu promovarea, vânzarea sau furnizarea unui produs consumatorilor."

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. i) din același act normativ invitația de a cumpăra reprezintă "prezentarea comercială prin care se menționează caracteristicile și prețul produsului într-un mod corespunzător mijloacelor utilizate pentru aceasta și care, prin urmare, permite consumatorului achiziționarea de produse".

Nu în ultimul rând, conform art. 2 alin. (1) lit. e) din din Legea nr. 363/2007 prin deformarea substanțială a comportamentului economic al consumatorilor se înțelege "folosirea unei practici comerciale cu scopul de a afecta în mod considerabil capacitatea consumatorilor de a lua o decizie în cunoștință de cauză, determinându-i astfel să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o."

Așadar, Înalta Curte reține că, potrivit sus indicatelor prevederi normative, presupusa conduită ce ar atrage răspunderea contravențională în speță se realizează cu ocazia prezentării ofertei comerciale apte să inducă în eroare consumatorul, respectiv cu ocazia prezentării către acesta a contractului ce o conține.

Cum în cauză fapta reținută în sarcina petentei constă în aceea că ar fi folosit o practică comercială înșelătoare prin prezentarea, în contractele încheiate cu consumatorii, a unei oferte de preț care, prin modul în care este prezentată, este susceptibilă să inducă în eroare sau induce în eroare consumatorii, fapt ce ar conduce la deformarea substanțială a comportamentului economic al acestora în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 363/2007, Înalta Curte constată că locul săvârșirii faptei reținute în sarcina petentei prin procesul-verbal contestat este locul în care este pusă în aplicare practica folosită de aceasta, respectiv locul prezentării și/sau încheierii de către consumator a contractului de furnizare a energiei electrice.

Având în vedere că, așa cum rezultă din procesul-verbal atacat, practica comercială în discuție a fost realizată prin încheierea unui contract cu un consumator din Bacău, la punctul de lucru din Bacău, iar controlul exercitat de intimată privea modul de desfășurare a activității de către petentă la punctul de lucru din Bacău și verificarea dacă o astfel de activitate corespunde dispozițiilor Legii nr. 363/2007 s-a efectuat în raport de consumatorii din Bacău, Înalta Curte reține că, potrivit art. 16 din Legea nr. 363/2007 raportat la art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Judecătoria Bacău.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoria Bacău, secția civilă.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta A. S.A., în contradictoriu cu intimata C.R.P.C. Regiunea Nord Est Iași C.J.P.C./C. proc. civ. B. Bacău, în favoarea Judecătoriei Bacău, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 noiembrie 2021.

Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-04-09
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2325/2021
Ședința publică din data de 9 aprilie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – se
ÎCCJ 2022-01-20
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 316/2022
nței, iar prin sentința civilă nr. 5176/2021, a admis această excepție și a declinat competența în favoarea Tribunalului Bacău. În urma declinării, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău la data de 14.10.2021. La termenul 24
ÎCCJ 2021-10-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5080/2021
ă de ordine publică, fiind reglementată o competență teritorială exclusivă la domiciliul/sediul pârâtului, având în vedere că reclamantă este o autoritate publică. 2.2 Prin sentința civilă nr. 3448/2021 din 21 mai 2021 pronunțată de Tribuna
ÎCCJ 2022-09-21
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4101/2022
nr. 126 din 31 ianuarie 2022, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut
ÎCCJ 2022-09-29
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4314/2022
fi cel unde contravenientul trebuia să îndeplinească obligația impusă de lege, respectiv la sediul organului fiscal competent, în speță la sediul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, care se află în circumscripția Jud
Sursă