ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1795/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția I civilă sub nr. x/2021 la data de 24.05.2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., obligarea acestuia la plata sumei de 250.000 RON cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciul creat prin refuzul de a furniza relațiile solicitate de către reclamant. În drept, reclamantul a arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 72 alin. (1) și (2) C. civ.

Sentința pronunțată de Tribunalul Timiș Prin sentința nr. 1104/30.09.2022, Tribunalul Timiș, secția I civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Timișoara Prin decizia nr. 327/06.12.2022, Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă a respins apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 1104/30.09.2022 pronunțată de Tribunalul Timiș.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 327/06.12.2022 a declarat recurs reclamantul A., arătând că hotărârea instanței de apel este nelegală întrucât conține motive vădit contradictorii, care nu corespund temeiului juridic al cererii de chemare în judecată, respectiv art. 72 C. civ., sens în care invocă încălcarea de către intimat a dreptului la demnitate, reputației, onoarei, prestigiului social al reclamantului. Întrucât motivarea în drept a hotărârii recurate nu corespunde exigențelor legale, se impune admiterea recursului și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Apărările formulate în cauză În cauză nu s-a formulat întâmpinare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Dispozițiile imperative înscrise în art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevăd că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor, iar dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din același act normativ, prevăd, limitativ, motivele pentru care se poate cere casarea unei hotărâri. Dat fiind că recursul este o cale extraordinară de atac, ce nu are caracter devolutiv, verificarea legalității hotărârii atacate se face numai în raport de motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de lege, ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate. În măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recursul este lovit de nulitate. Prin decizia recurată, Curtea de Apel Timișoara a respins apelul formulat de către reclamant, fiind validată soluția Tribunalului Timiș privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului B.. Prin recursul formulat, recurentul nu a indicat, nici măcar formal, motivul de casare invocat și nici nu a dezvoltat critici care să poată fi încadrate în vreunul din cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) punctele 1 - 8 C. proc. civ. Din lecturarea memoriului de recurs reiese că toată expunerea de motive este străină soluției adoptate de instanță, fiind invocate simple nemulțumiri ale recurentului cu privire la raporturile juridice dintre părți. Ca atare, se constată că nu poate fi realizat controlul judiciar, din moment ce recurentul-reclamant nu a adus critici punctuale deciziei atacate și nu a arătat în ce au constat greșelile de judecată săvârșite de instanța de apel, sub aspectul normelor legale interpretate ori aplicate greșit de către Curtea de Apel Timișoara. Cum, în raport de scopul recursului, instituit de art. 483 alin. (3) C. proc. civ., în această etapă procesuală se realizează controlul judiciar de către instanța superioară celei care a pronunțat decizia în apel, instanță care nu rejudecă fondul pricinii, ci verifică, în condițiile legii, conformitatea hotărârii recurate cu regulile de drept aplicabile, Înalta Curte constată că, fără să combată în vreun fel argumentele instanței de apel, astfel cum au fost menționate în decizia atacată și fără a formula critici susceptibile de cenzură în recurs, reiterând pe cele deduse judecății în calea devolutivă de prim control judiciar, recurentul-reclamant a nesocotit existența judecății anterioare și natura căii extraordinare de atac a recursului. Drept urmare constatându-se că nu au fost formulate motive de nelegalitate, în condițiile prevăzute de art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., precum și că nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 327 din 6 decembrie 2022 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.