ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1784/2023

Ședința publică din data de 25 octombrie 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată inițial sub nr. x/2021 pe rolul Tribunalului Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 14.05.2021, reclamanții A. și B. au solicitat anularea deciziei nr. 1/21.12.2020 a BPL al C. Orțișoara, deciziei nr. 1/15.01.2021 a CCL al C., deciziei nr. 31/20.01.2021 a BPJ al C. Timiș și a deciziei nr. 0019/10.02.2021 a Comisiei de Arbitraj Județean a C. Timiș, precum și a hotărârii nr. 167/28.04.2021 a Curții de Arbitraj Naționale a C., pronunțată în dosarul nr. x/2021, solicitând anularea acestora pe motiv de necompetență materială și nelegalitate și revocarea sancțiunii aplicate de excludere a reclamanților din cadrul C. Timiș, revenirea la situația anterioară, respectiv obligarea BPJ al C. Timiș, să dispună repunerea reclamanților în funcțiile deținute anterior emiterii acestor acte, respectiv în calitatea de membru al C., în functia de consilier local al comunei Orțișoara, pentru A., respectiv viceprimar al comunei Orțișoara pentru B.. Pe cale de exceptie au invocat necompetența materială a organizatiei locale C. Ortișoara de a emite hotărârea nr. 1/21.12.2020 de excludere a reclamanților, luând în considerare faptul că dețin calitatea de viceprimar, respectiv consilier local și tinând cont de dispozițiile art. 27 alin. (2) din Statul Partidului; Hotararea pronunțată este neîntemeiată, având în vedere că motivele ce au stat la baza excluderii reclamantului nu pot constitui un argument solid de excludere din partid și nu au corespondent cu dispozițiile Statutul Partidului, faptele prezentate în propunerea de excludere sunt neadevarate și fără fundament juridic.

Prin încheierea din 17 septembrie 2021, Tribunalul Timiș, secția de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea secției I civile a Tribunalului Timiș.

Prin sentința civilă nr. 732/31.05.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Timiș, secția I civilă a respins, ca neîntemeiată, contestația formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții C., C. Filiala Timiș și C. Organizația Orțișoara.

Prin decizia nr. 59/2.03.2023, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă a respins apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței nr. 732/31.05.2022 și a obligat apelanții-reclamanți la plata sumei de 2.975 RON, cu titilu de cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei nr. 59/2.03.2023 a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., reclamantul A..

În motivare, recurentul a expus o scurtă circumstanțiere a situației de fapt și arată că decizia atacată conține motive contradictorii și a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

Pretinde că instanța de apel invocă în considerentele hotărârii atacate, o altă decizie a organizației locale decât cea care a făcut obiectul validării de către forul superior al partidului. Arată că instanța de apel se raportează la Decizia nr. 1 din 21.12.2020 a Biroului Politic Local al C. Orțișoara, or Biroul Permanent Județean Interimar al C. Timiș a introdus pe ordinea de zi în ședința din 20.01.2021 "validarea Hotărâre CCL al C. Ortisoara nr. 1/15.01.2021". Hotărâre nr. 1/15.01.2021 a fost adoptată de către Comitetul de Coordonare Local al C. Ortișoara, contrar dispozițiilor art. 27 punctul 2 din Statutul C., care statuează faptul că "sancționarea membrilor care ocupă funcții la nivel local (...) se decide de către BPJ, prin hotărâre, la propunerea BPL (...)".

Recurentul susține că instanța de apel nu a menționat la care dintre ședințele organizației locale a partidelor se referă -din 21.12.2020 sau din 15.01.2021- atunci când a reținut că din cuprinsul procesului-verbal al ședinței reiese că reclamanții au fost prezenți și asistați de avocat.

Precizează recurentul că la ședința din 20.01.2021 i-a fost restricționat accesul, fiind în imposibilitatea de a-și expune punctul de vedere și de a se apăra. Procedând în această manieră, Comitetul de Coordonare Local al C. Ortișoara a încălcat dispozițiile art. 24 alin. (1) lit. f), art. 32 din Statutul C..

Subsumat motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul susține că instanța de apel a încălcat prevederile art. 15 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 și a ignorat prevederile art. 47 pct. 2 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Curții de Arbitraj.

Deși în preambulul considerentelor invocă Decizia Curții Constituționale nr. 530/2013 și își asumă rolul privind verificarea regularității desfășurării procedurii statutare în fața organelor cu atribuții jurisdictionale ale partidului, instanța de apel ignoră prevederile statutare incidente și prevederile art. 15 alin. (3) din Legea 14/2003.

Hotărârea nr. 0019/10.02.2021 a Comisiei de arbitraj Județeană a C. Timiș a fost luată de un singur arbitru și cu încalcarea art. 14 pct. (2) lit. b), art. 38, art. 40 și art. 47 din Regulamentul de Organizare și funcționare al Curții de arbitraj (CA), al comisiilor de arbitraj județene (COAT).

Referior la Decizia Curții de arbitraj C. nr. 167/28.04.2021 (cu număr de înregistrare 3174/24.06.2021), recurentul apreciază că a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor Statutului C. și ale Regulamentului de Organizare și funcționare al Curții de arbitraj (CA), al comisiilor de arbitraj județene (COAJ). Cu privire la această decizie instanța de apel nu a realizat un control de legalitate a procedurii aferente căii de atac prevăzute atât în Statutul C. cât și în Regulamentul de Organizare și funcționare al Curții de arbitraj (CA), al comisiilor de arbitraj județene (COAJ).

În opinia recurentului Decizia Curții de arbitraj C. nr. 167/28.04.2021 a fost pronunțată cu încălcarea art. 29 pct. 2 și art. 32 pct. 2 din Statutul C., prevederile art. 35, art. 40 lit. c), art. 41 și art. 47 pct. 2 din Regulamentul de Organizare și funcționare al Curții de arbitraj (CA), al comisiilor de arbitraj județene (COAJ).

La data de 29.06.2023 intimații-pârâți au formulat întâmpinare prin care au solicitat, în principal, anularea recursului, față de neîncadrarea criticilor invocate în recurs în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar, în subsidiar, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Reclamanții au dedus judecății cererea prin care au invocat necompetența materială a organizației locale C. Orțișoara de a emite hotărârea nr. 1/21.12.2020 și au reclamat, în esență, încălcarea drepturilor acestora la apărare și la opinie și au solicitat anularea deciziei nr. 1/21.12.2020 a BPL al C. Orțișoara, deciziei nr. 1/15.01.2021 a CCL al C., deciziei nr. 31/20.01.2021 a BPJ al C. Timiș și a deciziei nr. 0019/10.02.2021 a Comisiei de Arbitraj Județean a C. Timiș, precum și a hotărârii nr. 167/28.04.2021 a Curții de Arbitraj Naționale a C., pronunțată în dosarul nr. x/2021.

În ceea ce privește Legea partidelor politice nr. 14/2003, Înalta Curte constată că aceasta reglementează, la art. 18, competența Tribunalului București în soluționarea cererii de înregistrare a unui partid politic, art. 21 alin. (2) din același act normativ stipulând că împotriva hotărârii Tribunalului București se poate declara apel în termen de 5 zile de la comunicare, apelul urmând a fi analizat în ședință publică, de Curtea de Apel București, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acestuia (alin. (3), hotărârea acestei din urmă instanțe fiind definitivă (alin. (4).

Prin decizia Curții Constituționale nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, a fost declarată neconstituționalitatea dispozițiilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003 ("Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului"), întrucât acestea încalcă prevederile art. 21 din Constituție, reținându-se că cererea membrului de partid căruia i s-a aplicat sancțiunea excluderii din partid nu poate ajunge niciodată să fie examinată în mod efectiv de un judecător imparțial și independent, liberul acces la justiție fiind nu doar limitat, ci complet anihilat. Curtea a reținut, totodată, că se încalcă și plenitudinea de jurisdicție a instanțelor judecătorești, astfel cum aceasta este reglementată de art. 126 alin. (1) din Constituție.

Ca urmare a pronunțării deciziei Curții Constituționale nr. 530/2013, litigiile care au ca obiect anularea hotărârilor de excludere a unor membri dintr-un partid revin, spre soluționare, în virtutea prevederilor art. 18 și art. 21 din Legea nr. 14/2003 și aplicării principiului prevăzut de art. 5 alin. (3) C. proc. civ., referitor la judecarea pricinilor potrivit dispozițiilor edictate pentru instituția juridică asemănătoare (cea mai apropiată), instanțelor de judecată de drept comun prevăzute în Legea nr. 14/2003, respectiv tribunalul, în primă instanță și curții de apel, în calea de atac a apelului.

Regimul juridic al exercitării căilor de atac în această materie respectă, pentru argumente de analogie și simetrie juridică, ierarhia instituită de art. 21 alin. (2) din Legea nr. 14/2003, cu mențiunea că instanțele de drept comun vor fi, conform art. 95 pct. 1 și art. 107 C. proc. civ., cele din circumscripția teritorială în care domiciliază sau își au sediul părțile.

Aplicând aceste considerente și dispoziții legale în speță, Înalta Curte constată că litigiul dedus judecății a fost soluționat în fond de Tribunalul Timiș, iar în apel de Curtea de Apel Timișoara.

Dând eficiență dispozițiilor art. 21 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 14/2003 și reținând că alin. (4) al acestui articol stabilește caracterul definitiv al hotărârii pronunțate în apel, reiese că decizia nr. 59 din 2 martie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă nu este susceptibilă de recurs.

Normele legale menționate se coroborează cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., conform cărora sunt hotărâri definitive, cele date în apel fără drept de recurs. Rezultă că deciziile definitive, date în soluționarea apelului, nu pot fi supuse recursului și ca atare, are caracter inadmisibil calea de atac exercitată împotriva unor atare hotărâri.

Raportat la argumentele expuse, urmează a se reține și că, potrivit principiului legalității căii de atac, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât în cele prevăzute de legea procesuală civilă constituie o încălcare a principiului legalității reglementat prin art. 457 alin. (1) C. proc. civ. și inserat în art. 129 din Constituția României.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 59 din 2 martie 2023 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 59 din 2 martie 2023 a Curții de Apel Timișoara, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.