ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1783/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată sub nr. x/2021 la data de 18.02.2021, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu Administrația Națională a Penitenciarelor București obligarea pârâtei la plata sumei de 5.000.000 RON reprezentând daune materiale și morale pentru transferul reclamantului din Penitenciarul Botoșani, în Penitenciarul Giurgiu cu încălcarea dispozitiilor Legii nr. 254/2013. Pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării, excepția necompetentei materiale a Judecătoriei Botoșani și excepția lipsei calității procesuale pasive în raport cu prevederile art. 36 din Legea nr. 134/2010. Prin sentința civilă nr. 886 din 24.03.2021 Judecătoria Botoșani a admis excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoșani, secția I civilă.

Sentința pronunțată de Tribunalul Botoșani Prin încheierea de ședință din 30 iunie 2021, Tribunalul Botoșani a respins excepția netimbrării cererii, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Națională a Penitenciarelor, excepții invocate de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor. Prin sentința civilă nr. 322 din 25 martie 2022, Tribunalul Botoșani a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor București.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Suceava Prin decizia nr. 155 din 21 februarie 2023 Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a anulat, ca tardiv formulat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 322 din 25 martie 2022 pronunțată de Tribunalul Botoșani.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 155 din 21 februarie 2023 a declarat recurs neîncadrat în drept și nemotivat, reclamantul A.. La 12 iulie 2023 recurentul a depus memoriul prin care a expus situația de fapt ce justifică, în opinia părții, acordarea daunelor morale.

Apărările formulate în cauză La data de 3 iulie 2023 a formulat întâmpinare intimata Agenția Națională a Penitenciarelor prin care a invocat excepția nulității recursului întrucât recurentul nu a indicat motivele de nelegalitate ale hotărârii recurate. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat arătând că hotărârea instanței de apel este temeinică și legală în contextul în care reclamantul a depus apelul cu depășirea termenului legal. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul în raport de excepția nulității invocată de intimata-pârâtă Agenția Națională a Penitenciarelor, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului. Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ. A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat. Examinând cererea de recurs formulată la data de 27 martie 2023, Înalta Curte constată că recurentul s-a limitat la a declara calea de atac, fără a indica motivele de nelegalitate. Cu privire la memoriul transmis la dosarul cauzei la data de 12 iulie 2023, Înalta Curte constată că acesta a fost formulat după epuizarea termenului prevăzut de lege pentru motivarea recursului și, ca atare, devin incidente dispozițiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ., anterior redate. Astfel, potrivit art. 487 alin. (1) C. proc. civ.: "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs." Ca atare, partea care formulează recursul are obligația să indice motivele de nelegalitate pe care se întemeiază acesta precum și dezvoltarea lor prin însăși cererea de recurs. În cazul în care termenul pentru exercitarea recursului curge de la un alt moment decât acela al comunicării hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeași durată, care va curge, însă, de la data comunicării hotărârii, prin aplicarea în recurs a dispozițiilor art. 470 alin. (5) C. proc. civ., iar termenul pentru motivarea recursului are aceeași durată cu termenul de exercitare a căii de atac. Dispozițiile art. 485 alin. (1) teza I C. proc. civ. stabilesc termenul de recurs de drept comun, care este de 30 de zile și momentul de la care începe să curgă acesta, respectiv de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. În speță, hotărârea atacată a fost comunicată recurentului la data de 22 martie 2023, fiind primită personal de către reclamant la adresa din jud. Botoșani, iar termenul de motivare a recursului s-a împlinit la data de 24 aprilie 2023 în raport de prevederile art. 485 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2) C. proc. civ. Prin urmare, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a invocat critici care să vizeze argumentele instanței de apel, din perspectiva aspectelor reținute cu privire la termenul în care a fost promovat apelul împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Botoșani. Cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalității acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și dezvoltării unor motive de nelegalitate, grefate pe considerentele deciziei atacate, dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligație care revine, sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate. Drept urmare, constatându-se că nu au fost formulate motive de nelegalitate, în condițiile prevăzute de art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., precum și că nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 155 din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă.