ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.09.2023

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1383/2023

HOTĂRÂRE
27.09.2023
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1383/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 27 septembrie 2023

Asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 28 decembrie 2021 pe rolul Judecătoriei Bacău, fiind declinată ulterior competența în favoarea Tribunalului Bacău, contestatorii A., B., C., D., D. și E., în contradictoriu cu intimata Primăria Municipiului Bacău au formulat contestație împotriva dispoziției nr. 2979/06.12.2021 emisă de Primarul Municipiului Bacău.

Prin sentința civilă nr. 421 din 20 mai 2022 pronunțată de Tribunalul Bacău, a fost admisă excepției lipsei capacității procesuale de folosință, invocată de intimată prin întâmpinare, și, în consecință, a respins ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință acțiunea formulată de contestatori.

Prin decizia civilă nr. 967 din 19 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a fost respins ca tardiv apelul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 421 din 20 mai 2022 pronunțată de Tribunalul Bacău .

A fost admis apelul formulat de reclamantele E., C., D. și D. împotriva aceleiași sentințe și a extins efectele admiterii acestui apel la reclamanta A..

A anulat sentința apelată și în rejudecarea cererii de chemare în judecată:

A respins ca nefondată excepția lipsei capacității procesuale de folosință.

A respins ca nefondată cererea de chemare în judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 967 din 19 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, reclamantele A., C., D., D., E. și B. prin mandatar F. au declarat recurs, cale de atac înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 13 ianuarie 2023.

Intimata-pârâtă Primăria Municipiului Bacău a depus întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (28 decembrie 2021), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471

1

a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 27 septembrie 2023, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare.

Analizând excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata-pârâtă, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

În speță, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 10/2001.

Conform prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, "decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel."

După intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., aceste prevederi trebuie însă coroborate cu dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 365 din 30 mai 2012, care prevăd următoarele:

"(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară."

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor anterior menționate, rezultă că singura cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate de tribunal în materia Legii nr. 10/2001 este apelul, intenția legiuitorului fiind aceea de a suprima calea de atac a recursului.

Pentru argumentele expuse, din coroborarea textelor legale anterior menționate, rezultă că decizia nr. 967 din 19 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău este definitivă, nefiind supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului, fiind pronunțată în soluționarea unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căilor de atac, prevăd că "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantele A., C., D., D., E. și B. prin mandatar F. împotriva deciziei civile nr. 967 din 19 octombrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 septembrie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-03-02
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 419/2023
Ședința publică din data de 2 martie 2023 Asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele litigiului: 1. Obiectul cauzei: La data de 18 septembrie 2020, pe rolul Curții de Apel Bacău – secția I civilă a fost înregistrat dosar
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 170/2021
u, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău. Prin Sentința civilă nr. 6901 din 26 noiembrie 2018, J
ÎCCJ 2024-03-06
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 505/2024
.650,83 RON, reprezentând taxe de folosință, a respins ca prescrise pretențiile anterioare datei de 22.12.2017 și a obligat pârâta la plata sumei de 3.150 RON, reprezentând cheltuieli de judecată. Împotriva sentinței civile și a încheierii
ÎCCJ 2024-11-06
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2067/2024
înregistrează ca urmare a întârzierii pârâtei în ceea ce privește executarea și finalizarea contractului; 4. - în temeiul art. 453 C. proc. civ., obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu. În drept,
ÎCCJ 2024-02-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 704/2024
, ca nefondată, și a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 50 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. 1.2. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, recurentul-pârât Municipiul Roman solicitând admiterea recursu
Sursă