ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 419/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 419/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 2 martie 2023
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele litigiului:
Obiectul cauzei:
La data de 18 septembrie 2020, pe rolul Curții de Apel Bacău – secția I civilă a fost înregistrat dosarul nr. x/2019 având ca obiect apelul formulat de reclamantul A. în contradictoriu cu Municipiul Bacău prin primar, împotriva sentinței civile nr. 154 pronunțată la data de 18 martie 2020 de Tribunalul Bacău.
Prin încheierea din ședința publică din data de 12 martie 2021, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă, la cererea reclamantului, a dispus suspendarea judecării cauzei până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Bacău.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă, a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în raport de existența pe rolul Tribunalului Bacău, a dosarului nr. x/2021 vizând cererea reclamantului A. de îndreptare a erorii materiale a sentinței civile nr. 823 din 12 octombrie 2017 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2016.
Încheierile pronunțate de Curtea de Apel Bacău – secția I civilă:
La data de 28 martie 2022, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, menționând că dosarul x/2021 al Tribunalului Bacău a fost soluționat definitiv, depunând în acest sens încheierea din 9 iunie 2021 a Tribunalului Bacău și decizia nr. 198 din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Bacău pronunțate în acest dosar.
Prin încheierea din ședința publică din data de 13 mai 2022, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, menținând starea de suspendare. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă a procedat la verificarea stadiului dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Bacău în sistemul Ecris, constatând că reclamantul a exercitat calea de atac a recursului, dosarul fiind înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție, motiv pentru care a apreciat că nu sunt întrunite condițiile repunerii cauzei pe rol.
La data de 17 mai 2022, reclamantul a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, menționând că din cauza inadvertențelor de pe portalul instanțelor de judecată privind soluția de la termenul din 13 mai 2022, inițial figurând o soluție de suspendare, iar ulterior fiind modificată în sensul în care cererea de repunere a cauzei pe rol este respinsă ca nefondată, întrucât nu a fost prezent în sală, nu a înțeles modul în care instanța s-a raportat la cererea sa de repunere a cauzei pe rol, arătând că a formulat și o cerere de judecare a cauzei în lipsă, fiind în imposibilitate obiectivă să se prezinte la termen. Totodată, arată că cererea de repunere a cauzei pe rol este justificată, fiind întrunite condițiile legale pentru admiterea ei.
Prin încheierea din ședința publică din data de 10 iunie 2022, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, menținând starea de suspendare. Pentru a se pronunța astfel, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă a procedat la verificarea stadiului dosarului nr. x/2021 al Tribunalului Bacău în sistemul Ecris, constatând că reclamantul a exercitat calea de atac a recursului, dosarul fiind înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție. Întrucât dezlegarea litigiului depinde de existența sau de inexistența dreptului ce face obiectul dosarului nr. x/2021, în privința căruia a fost exercitată calea de atac a recursului, a reținut că nu sunt întrunite condițiile repunerii cauzei pe rol.
Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva încheierilor din 24 mai 2022 și din 10 iunie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, reclamantul A. a formulat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 25 iulie 2022.
Prin recursul formulat, reclamantul a arătat că cele două încheieri care mențin starea de suspendare sunt nelegale, de vreme ce prin încheierea de ședință din 12 martie 2021 s-a dispus suspendarea judecării apelului promovat de reclamant în dosarul nr. x/2019 până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Bacău, în raport de care s-a apreciat că depinde dezlegarea ce va fi dată în cauză.
Mai arată recurentul că dosarul nr. x/2021 a fost soluționat definitiv prin pronunțarea deciziei nr. 198 din 21 februarie 2022 de către Curtea de Apel Bacău, astfel că, la data formulării celor două cereri de reluare a judecății pe care le-a formulat și respectiv la data pronunțării celor două încheieri recurate, erau îndeplinite condițiile legale pentru repunerea cauzei pe rol și reluarea judecății.
Apărări formulate.
Intimatul Municipiul Bacău prin primar a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că în mod corect Curtea de Apel Bacău a respins cele două cereri de repunere a cauzei pe rol formulate în cauză de reclamant, de vreme ce acesta a înțeles să exercite calea de atac a recursului care, la data pronunțării încheierilor recurate, nu era soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Analizând recursul, Înalta Curte reține următoarele:
Prin încheierea din ședința publică din data de 12 martie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă a dispus în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei până la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Bacău, apreciind că acest dosar are o înrâurire hotărâtoare asupra modului în care urmează a fi soluționat apelul formulat în cauză
Prin cererile formulate la data de 28 martie 2022 și respectiv la 17 mai 2022, recurentul a solicitat repunerea pe rol a cauzei, menționând că dosarul x/2021 al Tribunalului Bacău a fost soluționat definitiv, anexând cererilor sale atât încheierea din 9 iunie 2021 a Tribunalului Bacău, cât și decizia nr. 198 din 21 februarie 2022 a Curții de Apel Bacău pronunțate în dosarul x/2021
Prin încheierea din ședința publică din data de 13 mai 2022 și respectiv prin încheierea de ședință din data de 10 iunie 2022, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă a respins cererile reclamantului de repunere a cauzei pe rol și de reluare a judecății având în vedere că au fost întreprinse demersuri de verificare a stadiului dosarului nr. x/2021, iar potrivit mențiunilor din sistemul Ecris a reieșit că reclamantul a exercitat calea de atac a recursului în dosarul nr. x/2021, acesta fiind înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din acest motiv, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă a apreciat că nu sunt întrunite condițiile repunerii cauzei pe rol, respingând ambele cereri formulate în acest sens.
Înalta Curte constată că dosarul nr. x/2021 constituit pe rolul Tribunalului Bacău - în raport de care s-a dispus suspendarea soluționării apelului formulat de reclamantul A. în dosarul nr. x/2019 - are ca obiect cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinței civile nr. 823 din 12 octombrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bacău.
Prin încheierea pronunțată în ședința din camera de consiliu din data de 9 iunie 2021, Tribunalul Bacău – secția I civilă, a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulate de reclamantul A. și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 823 din 12 octombrie 2017 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2016 în sensul înlocuirii mențiunilor: "Obligă pârâtul să plătească 27.080 RON reprezentând contravaloarea construcției anexă la PT 96", cum greșit s-a consemnat cu următoarele mențiuni: "Obligă reclamantul-pârât să plătească 27.080 RON reprezentând contravaloarea construcției anexă la PT 96".
Prin Decizia nr. 198 din 21 februarie 2022, Curtea de Apel Bacău – secția I civilă a respins apelul promovat de reclamantul A. împotriva încheierii de ședință din 9 iunie 2021, ca nefondat, menționându-se în dispozitivul deciziei că aceasta este definitivă.
Înalta Curte reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 446 C. proc. civ., potrivit cărora încheierile pronunțate în temeiul art. 442 C. proc. civ. sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea hotărârii.
În speță, acțiunea de fond ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Bacău, a fost întemeiată în drept pe dispozițiile speciale ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.
Conform prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității învestite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare. Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competența curții de apel.
După intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., aceste prevederi trebuie însă coroborate cu dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 365 din 30 mai 2012, care prevăd următoarele:
(1) Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "definitivă", de la data intrării în vigoare a C. proc. civ., aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.
(2)Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului" sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară.
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor anterior menționate, rezultă că singura cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate de tribunal în materia Legii nr. 10/2001 este apelul, intenția legiuitorului fiind aceea de a suprima calea de atac a recursului.
Drept urmare, în raport de dispozițiile legale anterior redate, reiese că împotriva sentinței civile nr. 823 din 12 octombrie 2017 pronunțată de Tribunalul Bacău – secția I civilă în dosarul nr. x/2016 putea fi exercitată numai calea de atac a apelului.
Cum sentința nr. 823 din 12 octombrie 2017 a Tribunalului Bacău, în raport de care s-a formulat cererea de îndreptare a erorii materiale, este o hotărâre supusă numai căii de atac a apelului, în aplicarea dispozițiilor art. 446 C. proc. civ., rezultă că încheierea prin care s-a soluționat cererea de îndreptare a erorii materiale este supusă aceleiași căi de atac, respectiv doar apelului – cale de atac soluționată prin decizia nr. 198 din 21 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău.
Pentru argumentele expuse, rezultă că decizia nr. 198 din 21 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău este definitivă, nefiind supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului, fiind pronunțată în soluționarea unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.
Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.
Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție dispunând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora trebuie realizată în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
În raport de aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că decizia nr. 198 din 21 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău este definitivă de la data pronunțării acesteia, mențiunea din dispozitiv fiind concordantă cu dispozițiile legale.
Împrejurarea că reclamantul A. a înțeles să exercite calea de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 198 din 21 februarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, cale de atac inadmisibilă potrivit legii, nu este un argument pertinent pentru a justifica respingerea celor două cereri de repunere a cauzei pe rol, chiar anterior pronunțării deciziei nr. 1558 din data de 21 septembrie 2022 de către Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, în dosarul nr. x/2021, prin care a fost respins ca inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei nr. 198 din 21 februarie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.
Potrivit art. 22 alin. (1) C. proc. civ., judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile, astfel încât coroborând dispozițiile art. 446 C. proc. civ. cu regimul căilor de atac în materia litigiilor întemeiate pe dispozițiile speciale ale Legii nr. 10/2001, în mod greșit a reținut Curtea de Apel Bacău prin încheierile recurate că nu sunt întrunite în cauză condițiile prevăzute de art. 413 alin. (2) C. proc. civ. pentru reluarea judecății, dosarul nr. x/2021 fiind soluționat definitiv la data de 21 februarie 2022, când s-a pronunțat decizia civilă nr. 198 de către Curtea de Apel Bacău.
Drept urmare, la data la care au fost pronunțate în cauză încheierile recurate, la data de 13 mai 2022 și respectiv la data de 10 iunie 2022, dosarul nr. x/2021 în raport de care s-a dispus suspendarea soluționării apelului prin încheierea de ședință din 12 martie 2021, era soluționat definitiv încă de la data de 21 februarie 2022.
Împrejurarea că în cauză a fost exercitată o cale de atac inadmisibilă nu reprezintă un temei pentru menținerea stării de suspendare, având în vedere că împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui proces.
Pentru considerentele expuse, având în vedere dispozițiile art. 415 și ale art. 413 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa încheierile recurate și va trimite cauza pentru continuarea judecății.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 24 mai 2022 și împotriva încheierii din 10 iunie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă.
Casează încheierile recurate și trimite cauza pentru continuarea judecății.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 2 martie 2023.