ÎCCJ, Decizia nr. 50/2023

Deliberând asupra apelurilor de față,

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ

Prin sentința penală nr. 569 din data de 17 octombrie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală a dispus:

În temeiul art. 65 din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) și k) din C. pen. pe durata pedepsei închisorii conform art. 65 alin. (3) din C. pen.

În temeiul art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) și art. 76 din C. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

În temeiul art. 326 din C. pen. cu referire la art. 28 din Legea nr. 176/2010 a condamnat pe același inculpat la 12.000 RON amendă (corespunzătoare pentru 120 zile-amendă a câte 100 RON pe fiecare zi), pentru infracțiunea de fals în declarații.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 din C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa de 2 ani și 11 luni închisoare și 12.000 RON amendă (corespunzătoare pentru 120 zile-amendă a câte 100 RON pe fiecare zi).

În temeiul art. 45 din C. pen. a aplicat pe o durată de 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) și k) din C. pen.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), d), g) și k) din C. pen., în condițiile și pe durata prevăzute de art. 45 alin. (5).

În baza art. 91 din C. pen. a suspendat executarea sub supraveghere a pedepsei de 2 ani și 11 luni închisoare aplicată inculpatului A. pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 din C. pen.

Potrivit art. 93 din C. pen. a obligat inculpatul, ca pe durata termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de locuință și orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor de existență.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen. a obligat pe inculpat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 120 zile în condițiile art. 93 alin. (5) din același cod, în cadrul Consiliului Local Iași - Direcția de Asistență Comunitară sau în cadrul Consiliului Local Iași - Direcția Exploatare Patrimoniu.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, precum și asupra dispozițiilor art. 63 din C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea.

În temeiul art. 72 din C. pen. și art. 399 alin. (9) din C. proc. pen., a dedus din pedeapsa închisorii aplicate inculpatului A. durata reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu de la 09.07.2015 până la data de 04.12.2015, inclusiv.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. a achitat pe același inculpat pentru infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.

A confiscat de la inculpatul A. echivalentul în RON la cursul BNR al sumei de 18.400 euro, 2700 RON, tabloul Cu gândul la tine semnat C. aflat în custodie la Muzeul Național de Artă al României conform procesului-verbal nr. x din 04.08.2015 (pct. 133), tabloul Ulcică cu flori semnat D. aflat în custodie la Muzeul Național de Artă al României conform procesului-verbal nr. x din 04.08.2015 (pct. 131) și tabloul Peisaj citadin semnat E. aflat în posesia inculpatului A. potrivit procesului-verbal din 19.09.2016 întocmit la Muzeul Național de Artă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției (pct. 1).

A restituit inculpatei A. tablourile aflate în custodia Muzeului Național de Artă al României conform procesului-verbal nr. x din 03.08.2015, respectiv Peisaj nupțial semnat F. (pct. 83), Trandafiri în glastră semnat G. (pct. 72), Natură statică cu vase și mască semnat H. (pct. 76), Bust de femeie semnat I. (pct. 77), Petunii semnat J. (pct. 82), Peisaj din Delta Dunării semnat K. (pct. 73), precum și statueta x semnată L. (pct. 85).

A restituit numitei M. următoarele tablouri aflate în custodia Muzeului Național de Artă al României conform procesului-verbal nr. x din 03.08.2015, respectiv Flori în glastră semnat N. (pct. 61), Natură statică cu flori nesemnat (pct. 62), Flori în vas semnătură indescifrabilă (pct. 66), Portret de tânără semnătură indescifrabilă (pct. 67), Tânără cu pisică semnătură indescifrabilă (pct. 79), Compoziție semnătură indescifrabilă (pct. 84), precum și următoarele tablouri aflate în custodia Muzeului Național de Artă al României conform procesului-verbal nr. x din 04.08.2015, respectiv Floare de mac nesemnat (pct. 86), Vas cu flori semnat O. (pct. 89), Vas cu flori nesemnat (pct. 90).

A restituit numitului P. , tabloul Peisaj cu musulmani semnat Q. aflat în custodie la Muzeul Național de Artă al României conform procesului-verbal nr. x din 04.08.2015 (pct. 140).

A restituit numitului R. tabloul Peisaj de iarnă semnat de S. aflat în custodie la Muzeul Național de Artă al României conform procesului-verbal nr. x din 04.08.2015 (pct. 139).

A restituit numitului T. tablourile ridicate de la acesta, enumerate la pct. 34-57 din procesul-verbal nr. x din 03.08.2015 prin care au fost lăsate în custodie la Muzeul National de Artă al României.

A restituit inculpatului A. tablourile lăsate în custodie la Muzeul National de Artă al României, enumerate în procesele-verbale nr. x din 03.08.2015 și nr. x din 04.08.2015, cu excepția celor cu privire la care, prin prezenta hotărâre, s-a dispus confiscarea de la inculpatul A., restituirea către inculpata A. și numiții M., P., R. și T., precum și cu excepția celor care au fost ridicate de la numitul U. în cursul urmăririi penale.

A menținut măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanța nr. 70/P/2015 din 18.09.2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției, asupra imobilului, constând în teren intravilan și construcție, situat în municipiul Iași, județul Iași având număr cadastral și număr topografic x respectiv x - C1, înscris în cartea funciară nr. x UAT Iași, aflat în proprietatea inculpatului A., până la concurența sumelor de 18.400 euro și 2.700 RON.

În temeiul art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 10.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea inculpaților B. și A. au rămas în sarcina statului.

În temeiul art. 274 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. a dispus ca onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații A., A. și B. în sumă de 1500 RON, să se plătească din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2015 din 28 septembrie 2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției au fost trimiși în judecată inculpații:

- A. - în stare de arest preventiv, (procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, având gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, conform Hotărârii nr. 531 din 05.06.2008 a Plenului C.S.M.), pentru săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, spălare de bani prevăzută și pedepsită de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (republicată); efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 și fals în declarații prevăzută de art. 326 din C. pen. cu referire la art. 28 din Legea nr. 176/2010, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- B. - în stare de libertate, asistent medical în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

- A. - în stare de libertate, studentă la Facultatea de Drept din Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul situației de fapt, prin rechizitoriu, s-a reținut, în esență, că inculpatul A. și-a exercitat funcția de procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, în intervalul 01.10.2009 - 07.04.2014.

S-a menționat că suspectul U., fratele inculpatului A., este medic neurochirurg în cadrul Spitalului Clinic de Urgență "V." din Iași și a deținut în anul 2013 și deține și în prezent, funcția de manager al spitalului sus menționat, precum și că martorul T. este medic primar cardiolog, în cadrul Spitalului Clinic de Urgență "Sf. Spiridon" din Iași (profesie pe care o exercita și în cursul anului 2013), fiind, de asemenea, angajat și al clinicii private W. S.R.L., din același municipiu.

În actul de sesizare, s-a arătat că, în cursul anului 2013, inculpatul A. l-a cunoscut, prin intermediul fratelui său, U., pe martorul T., iar U. și T. se cunoșteau atât prin prisma activității desfășurate de cei doi în domeniul medical, cât și datorită unei pasiuni comune, și anume colecționarea de opere de artă.

Procurorul a reținut că intermedierea, de către U., a întâlnirii dintre A. și martorul T., a avut loc în contextul în care inculpatul A. suferea de anumite afecțiuni cardiace, iar martorul T. este medic specializat în tratarea acestor afecțiuni.

Astfel, s-a precizat prin rechizitoriu, în datele de 29.11.2013 și de 13.12.2013, inculpatul A. a fost consultat de către martorul T., la sediul S.C. W. S.R.L., situat pe strada x nr. 72, din Iași, și, cu ocazia primei consultații, inculpatului i s-a întocmit și o electrocardiogramă și i s-a emis o rețetă medicală pentru un tratament de specialitate.

S-a mai reținut că, începând cu data de 08.04.2014, inculpatul A. a revenit și și-a exercitat în continuare funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, fiind procuror anume desemnat cu instrumentarea cauzelor privind infracțiunile de corupție, instrumentarea cauzelor privind săvârșirea infracțiunilor de corupție fiind efectuată, la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași și de către martorele X. și Y.

Prin rechizitoriu, s-a susținut că, în împrejurările de mai sus, inculpatul A. a aflat că față de medicul său curant, T., care avea calitatea de suspect, fiind cercetat de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași în dosarul nr. x/2011 sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de luare de mită, înșelăciune, fals intelectual, uz de fals și purtare abuzivă, nu se dispusese nici o soluție în cauză. Totodată, s-a arătat că inculpatul A. a aflat, încă din luna decembrie 2011, prin intermediul fratelui său U. că față de doctorul T., Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași dispusese începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție.

În rechizitoriu, se susține că dosarul nr. x/2011 a fost repartizat, inițial, în data de 08.08.2011, procurorului X. Prin Ordinul nr. 29 din data de 06.07.2012, prim-procurorul Z. a redistribuit dosarul respectiv, spre soluționare, procurorului Y. (ca urmare a intrării în concediu de maternitate a numitei X.), iar prin Ordinul nr. 11 din 27.02.2013, același prim-procuror a redistribuit dosarul nr. x/2011, procurorului X. (ca urmare a intrării în concediu de maternitate a numitei Y.).

S-a susținut că inculpatul A. a întrevăzut, prin soluționarea favorabilă a dosarului sus menționat de către acesta, posibilitatea obținerii unor foloase materiale injuste viitoare, de la martorul T., în contextul în care inculpatul, după revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, luase hotărârea să se implice în piața nereglementată a comercializării operelor de artă și în contextul în care cunoștea că T. era o persoană care i-ar fi putut facilita intrarea pe această piață.

Prin actul de sesizare s-a reținut că inculpatul A. a avut ascendență morală asupra tuturor procurorilor care, într-un fel sau altul, au avut tangență cu dosarul penal în discuție. Astfel, pe de o parte, prim-procurorul Z., care putea decide distribuirea sau redistribuirea unui dosar, dar și procurorul X., care putea propune prim-procurorului redistribuirea dosarului nr. x/2011, i-au fost subordonate inculpatului A., în perioada în care acesta a deținut funcția de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. De asemenea, martora Y. a avut o relație cu inculpatul A., în urma căreia a rezultat un copil. Pe de altă parte, s-a arătat în rechizitoriu, ascendența morală era și o consecință a faptului că A., în calitate de fost procuror al Direcției Naționale Anticorupție și de procuror de caz al unor dosare intens mediatizate, era privit de către colegii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, drept o persoană cu o vastă experiență în combaterea infracțiunilor de corupție.

S-a reținut că, în împrejurările descrise mai sus, demersurile inculpatului A. de a fi învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2011, au fost minime, dar rezultatul a fost cel dorit de către inculpat. Astfel, în cursul lunii iunie 2014, a obținut acordul martorei X. de a prelua o parte din dosarele mai vechi ale acesteia pe care le avea în instrumentare, printre care s-a aflat și dosarul nr. x/2011 (sub pretextul unor sentimente de colegialitate și a necesității degrevării martorei de numărul mare de dosare) și a determinat-o pe martora Z., să emită Ordinul nr. 55 din 12.06.2014, prin care dosarul nr. x/2011 a fost redistribuit inculpatului A.

În actul de sesizare s-a precizat că, după patru zile de la redistribuirea dosarului, în data de 16.06.2014, inculpatul A. a dispus, prin ordonanță, clasarea cauzei, respectiv renunțarea la urmărirea penală față de suspectul T., în legătură cu infracțiunile pentru care era urmărit penal, în dosarul nr. x/2011, fără a efectua nici un act de urmărire penală, iar două zile mai târziu, martorul T. a primit comunicarea soluției dispuse.

Prin rechizitoriu, s-a descris faptul că, în intervalul 12.06.2014-16.06.2014, respectiv 18.06.2014-14.08.2014, între inculpatul A. și martorul T. au avut loc două discuții, în parcarea Spitalului "V." din Iași, legate de modul de soluționare a dosarului nr. x/2011 Discuțiile au avut loc în contextul în care în intervalul 10.04.2014-14.08.2014 tatăl inculpatului, numitul AA. a fost internat, în mod succesiv, la Spitalul Clinic de Urgență "V.", pentru tratarea unor afecțiuni cronice, iar în echipa de medici care i-a acordat îngrijiri de specialitate a fost cooptat, la solicitarea suspectului U., și martorul T. De altfel, la unsprezece zile după ultima externare a numitului AA., din data de 14.08.2014, acesta a decedat.

S-a susținut că, prima discuție a fost inițiată de către A. care i-a promis martorului T. adoptarea unei soluții favorabile, condiționând inițial adoptarea acesteia, de depunerea tuturor diligențelor de către martor cu ocazia îngrijirilor medicale acordate tatălui inculpatului.

Cea de-a doua discuție, a reținut procurorul, a avut loc în aceleași circumstanțe, la inițiativa martorului T. care i-a mulțumit inculpatului pentru soluția adoptată, context în care inculpatul i-ar fi replicat martorului că nu trebuie să se simtă dator întrucât apreciază eforturile depuse de martor pentru menținerea în viață a tatălui său.

Prin rechizitoriu s-a considerat că există toate elementele factuale care să conducă la convingerea că acest din urmă dialog a avut loc în condițiile și cu conținutul descris mai sus, și care să marcheze o fractură a rezoluției infracționale adoptate inițial de către inculpatul A. privind obținerea de foloase necuvenite de la martorul T., în urma adoptării unei soluții în dosarul nr. x/2011. Procurorul a arătat că aceasta poate fi explicată, pe de o parte, prin atitudinea psihică oscilantă a inculpatului (obiectivată și constată ca atare de organul de urmărire penală în cursul instrumentării prezentei cauze și care nu poate fi caracterizată drept bipolară în lipsa unor acte medicale și medico-legale adecvate), iar, pe de altă parte poate fi explicată și prin trăirile normale în aceste cazuri în care o persoană apropiată se află în suferință.

În actul de sesizare, s-a mai reținut că este indubitabil faptul că, după externarea tatălui său, respectiv 14.08.2014, inculpatul A. a reluat rezoluția infracțională anterioară, sens în care a urmărit și a obținut foloase materiale injuste de la martorul T., cu titlu de mită, în urma adoptării soluției de netrimitere în judecată a martorului, activitate infracțională care s-a desfășurat în intervalul 20.08.2014 - ianuarie 2015.

Pretinderea și obținerea de foloase necuvenite cu titlu de mită, a susținut procurorul, s-a desfășurat pe două paliere progresive și, în esență, au căpătat două forme.

Inițial, inculpatul A. i-a pretins martorului T. să desfășoare o tranzacție având ca obiect opere de artă, în nume propriu, dar în folosul inculpatului A., care a perceput în urma acestei tranzacții un comision substanțial. Astfel, în intervalul 20-21.08.2014, martorul T. a încheiat o tranzacție ce a avut ca obiect un număr de 52 de tablouri, achiziționate inițial cu 40.000 euro și revândute ulterior de martorul T., contra unui comision perceput de inculpatul A. în cuantum de 12.000 euro. După acest moment, inculpatul A. i-a pretins cu titlu de mită, în lunile noiembrie 2014- ianuarie 2015, un număr de 50 de picturi dintre care și-a însușit efectiv 13 picturi, aflate în colecția martorului T. (evaluate de către martor la suma de 16.900 euro), pe care inculpatul le-a revândut ulterior sau a încercat să le revândă, prin alți interpuși ai acestuia; în același interval, a pretins și primit de la martorul denunțător diverse sume de bani în cuantum total de 3.900 de euro, sub forma unor împrumuturi mascate, pe care nu le-a mai restituit.

Urmărind valorificarea în afara granițelor țării, a uneia dintre cele 13 picturi primite cu titlu de mită de la martorul T. (evaluată de martorul T. la suma de 2.000 de euro și pe care inculpatul A. spera să obțină în Anglia suma de 15.000 de euro) și, în vederea disimulării adevăratei naturi a provenienței acesteia, prin actul de sesizare s-a reținut că inculpatul A. a determinat-o pe fiica acestuia, inculpata A. să se prezinte la Direcția Județeană pentru Cultură Iași, în data de 12.01.2015, împrejurări în care inculpata a menționat că este proprietara picturii sus menționate. În baza acestei declarații și a actelor de identitate, Ministerul Culturii - Direcția Județeană pentru Cultură Iași a emis un certificat de export definitiv cu numărul 47, document care i-a permis inculpatei să se deplaseze în luna februarie 2015, în Londra, Anglia, unde a încercat, fără succes, să valorifice pictura respectivă.

Prin rechizitoriu s-a mai prezentat faptul că, în contextul în care, începând cu luna ianuarie 2015, martorul denunțător T. a refuzat să-i mai remită inculpatului A. tablouri cu titlu de mită sau să efectueze tranzacții comerciale în folosul inculpatului A., acesta din urmă a identificat un nou furnizor în persoana numitului BB., din municipiul Cluj, de la care a achiziționat în șase-șapte tranșe, în intervalul ianuarie- iunie 2015, un număr de circa 100 de opere de artă, pentru care a achitat suma de aproximativ 30.000 de euro.

Din probele administrate în cauză, procurorul a reținut că, în intervalul noiembrie 2014 - iunie 2015, inculpatul A. a achiziționat și, ulterior, a revândut sau a încercat să revândă în scop speculativ, prin interpuși, prin tranzacții directe sau prin tranzacții efectuate în mediul on line sau prin intermediul galeriilor de artă, un număr de circa 200 de picturi, achiziționate în mod direct de pe piața nereglementată a operelor de artă sau primite cu titlu de mită.

Totodată, prin actul de sesizare, s-a arătat că, în declarația de avere dată de inculpatul A. în 13.06.2014, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 176/2010, inculpatul nu a făcut nici o mențiune la Capitolul II-"Bunuri mobile", punctul 2 "Obiecte de artă", iar în declarația de avere dată în 15.06.2015, la Capitolul II-"Bunuri mobile", punctul 2 "Obiecte de artă", inculpatul a declarat că a dobândit, ulterior datei de 15.06.2014 și până la momentul întocmirii prezentei declarații de avere, un număr de 27 de tablouri de la casele de licitație și de la colecționari, în cuantum de aproximativ 12.343 de euro. De asemenea, s-a menționat prin rechizitoriu, că la punctul V - "Datorii" nu se regăsește împrumutul acordat de martorul R., în cursul lunii ianuarie 2015, în cuantum de 20.000 de euro. S-a mai reținut că declarația de avere este neconformă realității și prin prisma operelor de artă identificate și ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare și a ordonanțelor de ridicare efectuate, respectiv dispuse în perioada 25.06.2015-04.09.2015, prilej cu care s-a constatat că inculpatul A. deținea la propriul domiciliu, la domiciliul inculpatei A., la domiciliul martorei Y., în Galeria de artă CC. din București și la biroul său profesional situat în sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, un număr de 126 de lucrări (125 de picturi și o statuetă).

Cu privire la inculpații B. și A., în actul de sesizare s-a reținut că aceștia au săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen., cu ocazia audierii acestora, în calitate de martori, în data de 25.06.2015.

Astfel, s-a arătat că, în data de 25.06.2015, inculpatul B., audiat în calitate de martor, sub prestare de jurământ, a declarat, în mod neadevărat, că a fost contactat, în mod direct, de martorul denunțător T., care i-a propus ca, în schimbul unui comision, să-i vândă mai multe tablouri, iar după ce inculpatul B. a fost de acord, i-a adus la cunoștință martorului T. că a postat acele tablouri spre vânzare, pe site-ul de anunțuri www.x.ro sub numele de utilizator "toppaiting", prețurile fiind stabilite de T. S-a mai reținut că inculpatul B. a mai precizat că inculpatul A. nu i-a solicitat niciodată să-l ajute să-i vândă tablouri.

De asemenea, s-a menționat că inculpatul B., în declarația de martor, ar fi precizat, în mod nereal, că a achiziționat împreună cu inculpatul A., de la martorul BB., mai multe tablouri pentru martorul R., el primind sumele de bani de la acesta, iar conform propriei declarații inculpatul B. ar fi primit, în mod direct, de la martorul R. contravaloarea picturilor achiziționate.

S-a mai prezentat faptul că inculpatul B. a mai declarat, ca martor, că nu are cunoștință dacă inculpatul A. și martorul T. se cunoșteau și dacă între aceștia a existat vreo relație comercială.

Prin rechizitoriu s-a reținut că afirmațiile inculpatului B. sunt combătute de multitudinea de convorbiri telefonice avute cu inculpatul A. din care rezultă, în mod clar, în opinia procurorului, implicarea acestuia din urmă în coordonarea activității comerciale desfășurate de inculpatul A., de convorbirea telefonică între inculpatul B. și DD. (mama acestuia) și de declarațiile martorilor T., EE., R. și BB.

În actul de sesizare a instanței, s-a mai prezentat faptul că, în data de 25.06.2015, inculpata A. a fost audiată în calitate de martor, sub prestare de jurământ, fiindu-i aduse la cunoștință prevederile art. 117 din C. proc. pen. (având în vedere faptul că este descendentă, pe linie directă, a inculpatului A., respectiv fiica acestuia), iar aceasta a declarat, în mod neadevărat, că inculpatul A. nu a avut nici o implicare în contactarea galeriilor de artă din București și întocmirea, pe numele lui EE. și pe numele său, a contractelor de depunere pentru tablourile lăsate în custodie la casele de licitație.

De asemenea, s-a arătat că aceasta a declarat, în calitate de martor, că tatăl său, inculpatul A. nu i-a solicitat niciodată să se întâlnească cu potențiali clienți cărora să le vândă vreun tablou.

S-a mai menționat că, în declarația de martor, A. a făcut precizarea că nu cunoaște cui aparține și cine a folosit corespondența electronică de pe adresa de e-mail FF. în data de 12.11.2014, în care a apărut și numărul său de telefon ca dată de contact.

Prin rechizitoriu, s-a reținut totodată că afirmația inculpatei A., este contrazisă de declarația martorului EE., care a precizat că, în perioada octombrie- noiembrie 2014, timp în care a locuit cu inculpata A., a constatat implicarea vădită a inculpatului A. în comercializarea de tablouri, situație care a început cu depozitarea unui număr de aproximativ 50 de picturi, la locuința inculpatei A., continuând cu deplasarea, la indicațiile inculpatului A., în București, împreună cu inculpații A., A. și B., sub coordonarea inculpatului A., la sediile unor galerii de artă în vederea expertizării mai multor tablouri. S-a arătat că martorul EE. a declarat că toate aceste tablouri erau luate de inculpatul A. de la martorul T., cât și de la martorul BB.

În actul de sesizare, s-a mai arătat că, cu privire la adresa de e-mail FF. în data de 12.11.2014, martorul EE. a declarat că aceasta îi aparține inculpatei A. și că, de pe această adresă de e-mail, inculpata a trimis către diferite case de licitație mai multe e-mailuri cu imagini ale unor tablouri pe care inculpatul A. intenționa să le comercializeze, precum și că inculpata folosea această adresă de e-mail pentru a nu apărea numele "A." care ar fi putut devoala implicarea tatălui acesteia, inculpatul A., în aceste relații comerciale.

S-a mai reținut prin rechizitoriu că, cu ocazia audierii și a efectuării unei recunoașteri de pe planșa foto, martorul GG. a recunoscut-o pe A. ca fiind persoana recomandată de către inculpatul A., sub numele de "FF.".

În drept, s-a reținut că, fapta inculpatului A., care în intervalul august 2014 - ianuarie 2015, în urma adoptării unei soluții favorabile, în data de 16.06.2014, în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași cu numărul x/2011, față de martorul denunțător T. a pretins și primit de la acesta cu titlu de mită diverse bunuri, sub forma unor opere de artă, evaluate la suma de 16.900 de euro (constând într-un număr de 13 picturi), sume de bani, sub forma unor pretinse împrumuturi, în cuantum de 3.900 de euro și foloase necuvenite (sub forma unui comision de 13.000 de euro perceput de inculpat cu ocazia unei tranzacții perfectate de martorul denunțător), toate în cuantum de 33.800 euro, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, prevăzută și pedepsită de art. 289 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, s-a arătat că fapta inculpatului A., care, deținând funcția de procuror, în intervalul august 2014- iunie 2015, a achiziționat, în vederea revânzării în scopul obținerii de profituri materiale, a intermediat vânzarea, respectiv cumpărarea, percepând comisioane în urma tranzacțiilor intermediate, de obiecte de artă, activități comerciale desfășurate atât pe piața reglementată, dar preponderent pe piața nereglementată a operelor de artă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri, ori alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului A., care în declarația de avere datată 15.06.2015, a omis să declare un număr de 98 de picturi achiziționate în intervalul iunie 2014- iunie 2015, și a omis să declare un împrumut de 20.000 euro, s-a considerat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 326 din C. pen. cu referire la art. 28 din Legea nr. 176/2010.

Totodată, s-a reținut că fapta inculpatului A., care, în lunile ianuarie- februarie 2015, a disimulat natura ilicită a unei picturi (primită cu titlu de mită în noiembrie 2014 de la martorul denunțător T.), a obținut în acest fel documente oficiale din care rezulta, în mod neadevărat, că proprietar este fiica inculpatului, a transportat și a încercat valorificarea bunului susmenționat în afara granițelor țării, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prevăzută și pedepsită de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (republicată).

Prin actul de sesizare a instanței, s-a considerat că fapta inculpatului B., care cu ocazia audierii, în calitate de martor, în data de 25.06.2015, în dosarul penal nr. x/2015, a făcut afirmații mincinoase în legătură cu faptele și împrejurările esențiale cu privire la care a fost întrebat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

În privința inculpatei A., care cu ocazia audierii, în calitate de martor, în data de 25.06.2015, în dosarul penal numărul x/2015, a făcut afirmații mincinoase în legătură cu faptele și împrejurările esențiale cu privire la care a fost întrebată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 273 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, față de inculpata A. s-a dispus clasarea cauzei pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 48 raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (republicată), cu motivarea că din probele administrate nu a rezultat că aceasta cunoștea că pictura semnată HH., cu privire la care a obținut documente oficiale de export și le-a transportat în Anglia, provenea din săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Față de suspectul U. manager al Spitalului Clinic de Urgență "Profesor dr. V.", unitate sanitară publică de pe raza municipiului Iași, s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de spălare a banilor prevăzută de art. 29 lit. b) din Legea nr. 656/2002 și fals în declarații prevăzută de art. 326 din C. pen. cu referire la art. 28 din Legea nr. 176/2010.

În cauză s-a dispus clasarea și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită prevăzută și pedepsită de art. 290 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 față de martorul T., apreciindu-se că sunt incidente dispozițiile art. 290 alin. (3) din C. pen.

Totodată, s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: tăinuire prevăzută de art. 270 din C. pen. raportat la art. 81 din Legea nr. 182/2000 și folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unui persoane neautorizate la aceste informații prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și fals intelectual prevăzută de art. 321 din C. pen. și înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen.

Cauza a fost înregistrată, sub nr. x/2015, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin încheierea nr. 908 din 25 noiembrie 2015, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, au fost respinse, ca nefondate, cererile și excepțiile invocate de inculpații A., A. și B., s-a constatat competența și legalitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție prin rechizitoriul nr. x/2015 emis la data de 28.09.2015 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției privind pe inculpații A., A. și B., legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpații A., A. și B.

Soluția a rămas definitivă prin încheierea nr. 7/C din 28.01.2016 pronunțată în dosarul nr. x/2015 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, fiind respinse, ca neîntemeiate contestațiile formulate de inculpații A., B. și A. împotriva încheierii nr. 908 din 25 noiembrie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2015.

În procedura camerei preliminare s-a procedat la verificarea măsurilor preventive dispuse față de inculpatul A. la termenele din 01.10.2015 (s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A.), 23.10.2015 (s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu) și 10.11.2015 (când s-a menținut măsura arestului la domiciliu luată față de inculpatul A.).

În cursul cercetării judecătorești, la termenul din 27.11.2015 s-a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar, procedându-se la verificarea legalității și temeiniciei acesteia din urmă în mod periodic, în termenul prevăzut de lege, ultima dată la 12.05.2017, soluția de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar dispusă față de inculpatul A., rămânând definitivă prin decizia penală nr. 108 din 12 iunie 2017 pronunțată în dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători.

La termenul de judecată din 25.03.2016 s-a admis cererea formulată de inculpatul A. și a fost sesizată Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Ulterior, prin decizia nr. 243 din 06.04.2017 pronunțată de Curtea Constituțională s-a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de A. în dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală și II. în dosarul nr. x/2015 al Tribunalului Maramureș, secția penală și s-a constatat că dispozițiile art. 12 lit. a) teza întâi din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

La termenele de judecată din data de 25.03.2016 și de 22.04.2016 instanța a procedat la audierea inculpatului A. și la 22.04.2016 a pus în discuție cererile în probațiune formulate de inculpați .

La termenul din 28.04.2016, instanța s-a pronunțat asupra cererilor de probatorii formulate în cauză, admițând proba cu înscrisurile aflate în dosarul cauzei solicitată de reprezentantul Ministerului Public și cererea inculpatului A. privind reaudierea martorilor R., JJ., EE., GG., T., KK., P., LL., X., Z. și MM. și de audiere în calitate de martori a numiților M. și U., și a respins cererea inculpatului A. de a nu se readministra proba testimonială constând în audierea martorilor NN., Y., OO. și PP. În baza dispozițiilor art. 374 alin. (8) și alin. (10) din C. proc. pen., s-a dispus audierea martorilor din rechizitoriu NN., Y., OO., PP., QQ., RR., SS., BB. și TT.

Totodată, s-a admis cererea inculpaților A. și B. privind administrarea probei testimoniale.

Deopotrivă, s-a admis cererea inculpatului A. și s-a dispus emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pentru a comunica dacă s-au infirmat soluțiile dispuse prin ordonanța din 16.06.2014 în dosarul nr. x/2011, iar în caz afirmativ să fie indicat stadiul soluționării cauzei.

Instanța a mai admis proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul A. constând în: situația cauzelor penale soluționate de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași în luna mai 2014; adresa D.N.A. nr. 70/P/2015 din 2 iulie 2015 și răspunsul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași privind soluționarea dosarelor de către A. în intervalul 16-19.06.2014; documente ce atestă drepturile salariale stabilite inculpatului prin sentințe judecătorești; contracte de asistență juridică încheiate de inculpat cu cabinete de avocatură; facturi fiscale emise de CC. S.R.L.; documente eliberate de medicul de familie al inculpatului. A fost respinsă proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul A. constând în articolul intitulat "DNA a ridicat 11 din tablourile expuse la Muzeul de Artă" apărut de site-ul realitateamedia.ro la data de 27.06.2015, precum și cererile aceluiași inculpat privind emiterea unor adrese către Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate și Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală.

S-a prorogat pronunțarea asupra cererii de efectuare a unei comisii rogatorii internaționale solicitată de inculpatul A., precum și a cererii de efectuare a unei adrese către Muzeul Național de Artă al României prin care să se comunice valoarea comercială a dosarelor lăsate în custodie, după audierea martorilor T., TT., Y., EE., precum și de audiere în calitate de martori a reprezentanților Direcției de Cultură Județeană Iași implicați în întocmirea certificatului de export pentru tabloul "Natură statică cu statuetă de abanos" semnată HH., după indicarea persoanelor și a adresei acestora.

De asemenea, s-a prorogat pronunțarea asupra cererii de administrare a probei cu înscrisul reprezentat de contractul de închiriere al numitului UU. după audierea martorilor T., TT., Y., EE. și depunerea traducerii legalizate în limba română a respectivului contract .

La termenul din 20.05.2016 s-a continuat audierea inculpatului A., după care au fost audiați martorii Z., X., și T. .

La termenul de judecată din 21.06.2016 s-a procedat la audierea martorilor JJ. și EE., iar la termenul din 20.09.2016 au fost audiate martorele Y. și TT. .

La termenul din 07.10.2016, s-a procedat la audierea martorilor LL., KK., P., MM. și GG. . De asemenea, la acest termen de judecată, s-a admis cererea formulată de inculpatul A. și s-a încuviințat audierea, în calitate de martor a numitului VV., s-a respins cererea formulată de inculpatul A. privind efectuarea unei comisii rogatorii internaționale și cererea de efectuare a unei adrese către Muzeul Național de Artă al României prin care să se comunice valoarea comercială a tablourilor lăsate în custodie acestei instituții, precum și proba cu înscrisuri solicitată de inculpatul A. constând în contractul de închiriere încheiat de UU.

În cursul cercetării judecătorești, la termenul din 03.11.2016, au fost audiați martorii R. și PP., la termenul din 16.12.2016 s-a procedat la audierea martorului RR., la termenul din 20.01.2017 s-a procedat la audierea martorilor OO., BB. și VV. .

La termenul de judecată din 17.02.2017, au fost audiați martorii M. și NN., s-a admis cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public de audiere în calitate de martori a numiților WW. și XX. și s-a efectuat adresă către Oficiul de Cadastru și Publicitate Iași în legătură cu situația bunurilor imobile deținute pe raza municipiului Iași de către inculpatul A.

La termenul din 06.03.2017 s-a procedat la audierea martorilor SS., U. și XX. și s-a revocat măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpatul A. În temeiul art. 381 alin. (7) C. proc. pen. s-a constatat imposibilitatea audierii martorului QQ. și s-a dispus ca proba să nu mai fie administrată, urmând a se ține seama de aceasta la judecarea cauzei. Totodată, în temeiul art. 383 alin. (3) din C. proc. pen. s-a constatat imposibilitatea audierii martorului WW. și s-a dispus ca proba să nu mai fie administrată.

La termenul din 12.04.2017, s-a procedat la luarea unui supliment de declarație inculpatului A. .

La termenul de judecată din 04.05.2017, s-a admis, în parte, cererea în probațiune formulată de inculpatul A. și s-a încuviințat proba cu înscrisuri constând în hotărârea nr. 7/P/22.06.2016 a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și minuta deciziei civile nr. 96/27.03.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public și s-a dispus atașarea dosarului nr. x/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală.

La termenul din 12.05.2017, instanța a procedat la audierea inculpatului B. .

La termenul din 21.06.2017, a fost audiată inculpata A., iar la termenul din 20.09.2017, instanța a încuviințat cererea de probe formulată de apărătorul ales al inculpatei A., fiind depuse înscrisuri la dosarul cauzei.

Analizând probele administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin ordonanața din 16.06.2014 emisă în dosarul nr. x/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, inculpatul A. a dispus clasarea cauzei în care suspectul T. era cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și luare de mită, întrucât faptele nu există, precum și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă întrucât plângerea prealabilă a fost tardiv introdusă. Prin aceeași ordonanță a dispus renunțarea la urmărirea penală față de T. pentru infracțiunile de fals intelectual și uz de fals . Soluția i-a fost comunicată martorului denunțător T. tot în luna iunie 2014, fiind identificată la domiciliul acestuia cu prilejul percheziției domiciliare din 25.06.2015 (fila x d.u.p).

Inculpatul A. și-a exercitat funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, începând cu data de 08.04.2014, anterior, în perioada 01.10.2009-07.09.2014, fiind procuror la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași.

Soluția în dosarul nr. x/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași a fost dispusă după patru zile de la redistribuirea dosarului de prim-procurorul parchetului, martora Z. către inculpatul A., fără ca acesta să administreze vreun act de urmărire penală, cauza fiind instrumentată până la acel moment de martorele X. și Y. (alternativ, ca urmare a intrării, pe rând, în concediu de maternitate a fiecăreia dintre ele), procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași.

Instanța de fond a reținut că, în contextul în care martora X. înregistra la momentul respectiv un volum aproape dublu față de numărul de dosare aflate în lucru la inculpatul A., martora Z., la solicitarea inculpatului A. și a unui referat întocmit de martora X., a dispus redistribuirea mai multor dosare, printre care și a dosarului nr. x/2011

În acest sens, s-a constatat că martora Z., prin declarația dată în fața instanței de fond a precizat următoarele:

"dl. A. a venit la mine în birou și mi-a spus că dorește să preia un număr neprecizat dintre dosarele d-nei X., care înregistra la momentul respectiv un volum aproape dublu față de numărul de dosare aflate în lucru la procurorul A. I-am spus că sunt de acord să preia dosare, cu condiția să discut în prealabil cu d-na X. Nu l-am întrebat dacă avusese o discuție cu d-na X. în acest sens și nici nu mi-a comunicat o astfel de împrejurare. Am sunat-o pe d-na X. în birou, i-am spus de solicitarea d-lui A., mi-a spus că este de acord și i-am cerut să facă un referat în care să menționeze vreo 20 dosare pe care să le dea spre redistribuire. Am primit referatul de la d-na X., cred că a doua zi dimineață, am rezoluționat acest referat în sensul aprobării și că se va emite ordin comun care va fi atașat fiecăruia dintre dosare. Atât referatul întocmit de d-na X. cât și ordinul emis de mine nu cuprindea decât numerele de înregistrare ale dosarelor. D-na X. a fost cea care singură a decis dosarele date spre redistribuire, criteriul fiind însă cel al vechimii, dovadă că dosarele erau înregistrate în perioada 2010-2013."

În același sens este și declarația martorei X., care a relatat:

"la un moment dat am fost sunată în birou de d-na prim-procuror Z. care mi-a spus că dl. procuror A. vrea să mă ajute să am mai puține dosare în lucru și să întocmesc un referat prin care să arăt că solicit redistribuirea unor dosare, 22 sau 23, motivat de stocul de dosare pe care le lucram. D-na Z. mi-a indicat să aleg dosare vechi, lăsând la latitudinea mea care să fie acestea. Am selectat un număr de 22-23 dosare (...)".

Conform probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut că inculpatul A. îl cunoștea pe martorul denunțător T. din toamna anului 2013, cel din urmă acordând inculpatului asistență medicală în calitatea sa de medic cardiolog, martorul fiind medic ca și fratele inculpatului, martorul U., cei doi martori colaborând atât pe plan profesional, cât și în domeniul colecționării operelor de artă, știindu-se încă din vremea studenției.

Potrivit înscrisurilor eliberate de S.C. W. S.R.L., respectiv fotocopii ale registrului de consultații din anul 2013, desfășurătorului rapoarte servicii medicale către CAS Iași, electrocardiogramei și a unei rețete electronice, la data de 29.11.2013 inculpatul A. a fost consultat de către martorul T. la sediul acestei clinici din aleea x, din Iași, și i-a prescris un tratament .

De asemenea, potrivit înscrisurilor comunicate de clinica medicală, la 13.12.2013, inculpatul a fost consultat de T. (poziția 3137 din registrul de consultații și din desfășurătorul de raportări servicii de Casa de Asigurări de Sănătate Iași) - file x d.u.p.

Fiind efectuate verificări la CNAS, organele de urmărire penală au constatat că inculpatul A. a beneficiat de consult la datele de 29.11.2013 și de 13.12.2013 la medicul T.; în data de 29.11.2013 figurează în istoricul serviciilor paraclinice de care a beneficiat cu ecocardiografie+Doppler cod serviciu R171, medic T.; figurează în istoricul serviciilor spitalicești de care a beneficiat cu internare la urgențe medico-chirurgicale și situațiile în care este pusă în pericol viața pacientului sau care au acest potențial, ce necesită supravegherea medicală continuă cu internare în perioada 14.05.2015-15.05.2015 la S.C. YY. S.R.L. .

De asemenea, instanța de fond a reținut că martorul T., în declarația dată, a precizat împrejurările în care l-a cunoscut pe A.:

"L-am cunoscut pe dl. A. în calitate de pacient în toamna anului 2013, la cabinetul meu privat, S.C. W. S.R.L., fiind rugat să îl consult de fratele dânsului U., cu care am fost coleg de facultate.

Cu U. mă cunoșteam bine, eu fiind membru al consiliului de administrație al Spitalului de neurochirurgie din Iași, unde acesta este director. Cu U. aveam la perioada de timp ce interesează cauza relații profesionale, dar amândoi eram colecționari de artă și amândoi știam acest lucru, colaborând între noi, în sensul că discutam pe această temă și au fost achiziționări de lucrări în sensul că ne sfătuiam, vizionam împreună lucrări, achiziționând fie împreună, fie separat.

În toamna anului 2013, undeva în luna noiembrie, am efectuat o consultație inculpatului A., un consult clinic, electrocardiogramă, ecocardiografie, am stabilit un diagnostic și o schemă de tratament. A fost emisă o rețetă medicală și a fost rechemat la control, a venit de mai multe ori, cu rugămintea de a nu fi trecut în registrul de consultație tot timpul, dată fiind calitatea sa de magistrat. A fost menționat în registrul de consultație ulterior, o singură dată, din câte îmi amintesc în decembrie 2013.

Controalele la o lună, două sau trei luni de zile, la care A. s-a prezentat la cabinetul de la W., posibil să fi venit și la Spitalul Sf. Spiridon, au durat până în anul 2015, luna mai, când A. a fost la o clinică din Sibiu, unde s-a reconfirmat diagnosticul și i s-a modificat ușor tratamentul, și au apărut problemele din acest dosar.

În primăvara anului 2014, în luna martie - aprilie, tatăl inculpatului A. a fost internat la Spitalul de neurochirurgie din Iași, am fost rugat de U. să mă ocup de partea cardiologică a pacientului, ocazie cu care m-am întâlnit cu A. care avea o relație foarte apropiată cu tatăl său (...)

Eram cercetat într-un dosar penal aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași din anul 2011, iar după începerea urmăririi penale, din câte îmi amintesc, în anul 2012, cu prilejul unei discuții cu U., fratele inculpatului, am pomenit despre această problemă a mea, așa cum am spus și altor colegi ai mei.

Cu A. nu am discutat despre dosarul penal în care eu eram cercetat, înainte de a mi se comunica soluția dată față de mine. După acest moment am avut o singură încercare de a-i mulțumi verbal, fiind în fața Spitalului de neurochirurgie V., reacția acestuia fiind impresionantă pentru mine, spunându-mi că nu am de ce să îi mulțumesc și că dânsul îmi este dator mie întrucât tatăl său este în viață și datorită eforturilor mele medicale" (file x d. inst.)."

Totodată, cu prilejul audierii în instanță, martorul EE., prietenul inculpatei A., cu care locuia împreună, în perioada ce interesează cauza, a menționat:

"pe T. nu îl cunosc, dar am auzit discutându-se despre acesta și, din câte am auzit, era cardiologul tatălui A.".

În aceste circumstanțe, instanța de fond a apreciat că afirmația martorului U., fratele inculpatului A., potrivit căreia acesta din urmă și T. s-au cunoscut în luna august 2014, când tatăl său, AA. era internat în Spitalul Clinic de Urgență Prof. V., din Iași, este subiectivă.

În același registru al probelor subiective se încadrează și depoziția martorei M., fosta soție a inculpatului A., mama inculpatei A., care a declarat în instanță că în orice problemă medica